Zi de
zi atunci când vine vorba de chestiuni socialo-culturale , multiculturalismul
este pus într-o lumină favorabilă, efectele produse de el trebuie să fie
prezentate ca fiind pozitive, însă realitatea diferă mult faţă de această
iluzie întreţinută de către cea mai mare parte a mass-mediei.
Europa
într-un mod natural este multiculturală ( atunci când vine vorba de culturile
nativ europene ), însă acest multiculturalism este întins pe tot continentul şi
este în strânsă legătură cu familiile nativ europene : familia latină,
germanică, slavă şi cea finougrică .
Multiculturalismul concentrat într-o singură
zonă va duce inevitabil la conflicte fiindcă un popor este exact ca o familie,
iar teritoriul pe care locuieşte acel popor este casa, se ştie că între membrii
unei singure familii pot apărea certuri, dar atunci când într-o casă sunt
comasate mai mult de 5 familii certurile pot degenera în ceva mult mai grav.
Orice
element artificial dăunător introdus într-un organism sănătos va duce la o
reacţie normală din partea acelui organism, o reacţie care va consta în
scoaterea obiectului din organism.
În
prezent se face o încercare artificială de a băga pe gât un multiculturalism
distructiv pentru naţiunile în care este instalat cu forţa.
Există culturi care corespund şi pot convieţui
în pace, dar în acelaşi timp există şi culturi care nu pot crea o simbioză
datorită prăpastiei mari ce se află între ele.
Un popor puternic are toate energiile unite, în timp ce în cazul poporului slab energiile sunt risipite în diferite direcţi.
Pentru a demonstra importanţa unităţii şi efectul negativ generat de lipsa unităţii voi prezenta trei exemple istorice în care puterea respectivelor popoare a crescut odată cu unificarea forţelor, nu diversificarea lor.
Voi da 3 exemple din trecut şi 2 exemple din perioada contemporană.
Cele trei exemple din trecut sunt reprezentate de : 1) regatul trac al lui Burebista, 2) imperiul Chinez al împăratului Qin şi 3) regatul francilor condus de Clovis.
1) Herodot ( 484 - 425 î.H ) a spus despre neamul trac că putea fi cel mai puternic neam din lume atunci când va fi un neam unit, Burebista ( 82 - 44 î.H ) a unificat neamurile tracice în secolul I î.H pentru a putea să creeze un stat îndeajuns de puternic încât să i se opună imperiului Roman. Înainte de unificarea făcută de către Burebista, tracii datorită lipsei de unitate deveniseră vulnerabili faţă de puterea celţilor aflată în creştere, însă odată cu unificarea tracilor într-un sigur stat puternic, influenţa celtică a scăzut şi în puţin timp a fost eliminată.
2) Împăratul Qin a avut meritul de a crea unitatea popoarelor din zona actuală a Chinei, datorită proiectului de unificare întreprins cu ajutorul armelor şi a diplomaţiei, el a reuşit să unească populaţiile sedentare împotriva barbarilor migratori.
Denumirea de China este dată de această dinastie întemeiată de către împăratul Qin Shi Huang (259 – 210 î.H ). Pe lângă o unificare politică şi economică, el a unificat poporul chinez şi din punct de vedere cultural, Qin făcând în aşa fel încât să existe doar o limbă şi o modalitate de scriere pentru toată naţiunea.
3) Clovis ( 466 - 511 ) a fost cel care a întreprins acţiunea de unificare a Franţei sub o singură conducere. Înainte de el, teritorul Franţei era disputat de către 5 popoare ( galo-romanii, burgunzii, vizigoţii, ostrogoţii şi alemanii ), iar poporul său franc era împărţit în mai multe facţiuni.
Datorită abilităţii sale politice şi militare poporul franc a fost unit şi astfel a putut cucerii teritoriul fostei Galii care a fost redenumit după poporul lui Clovis care a învins celelalte popoare şi a reuşit să creeze unitate şi anume cel franc.
Din perioada modernă voi da ca exemplu pe : 1) Germanii împăratului Wilhelm I şi 2) Japonia împăratului Mutsuhito :
1) În 1806 , Napoleon a creat Regatul Bavariei pentru a contracara influeţa Prusiei în teritoriul locuit de către etnicii germani , astfel capabilul conducător francez a făcut în aşa fel încât să ţină în sah germanii, să-i ţină dezbinaţi pentru a îi controla mai bine.
După pierderea bătăliei de la Waterloo în 1815 influenţa franceză a scăzut într-un mod semnificativ , iar odată cu scăderea influenţei franceze, dorinţa germanilor era ceea de uniune deoarece şi-au dat seama că dezbinarea, pluralitatea şi multiculturalismul reprezenta propria lor slăbiciune şi dacă ar fi continuat în această formulă s-ar fi zis cu neamul lor.
Wilhelm I (n. 22 martie 1797 — d. 9 martie 1888, Berlin) devenit împărat în 1861 a jucat rolul de unificator al poporului german , datorită lui energia poporului german a fost unificată într-o singură direcţie şi astfel poporul a putut progresa şi a putut ajunge unul dintre cele mai puternice popoare ale Europei.
2) Împăratul Mushito (n. 3 noiembrie 1852, d. 30 iulie 1912) a fost iniţiatorul perioadei Meiji ( 1868 - 1912 ) , perioadă care a corespuns cu modernizarea şi creşterea puterii militare a poporului japonez. Iniţial problema a fost reprezentată de faptul că anumiţi japonezi au crezut că modernitatea este adusă de către cosmopolitism şi de influenţa străină , acest capabil suveran a înţeles că pentru a progresa şi pentru a işi păstra independenţa din punct de vedere cultural poporul japonez trebuie să facă o combinaţie între modernism şi tradiţie.
Moştenirea perioadei Meiji îşi face simţită prezenţă şi acum, când poporul japonez reprezintă o interesantă combinaţie între trecut şi prezent, între modernitate şi tradiţie.
Aceste exemple sunt importante deoarece poporul român trebuie să înţeleagă că poate reuşi numai prin propriile sale forţe, iar "experţii" care vor să îl înveţe cum să fie multicultural trebuie să înţeleagă că un popor puternic se clădeşte pe unitate, nu pe diversitate !
Un alt aspect tragi-comic este reprezentat de aşa-zisul Consilliu "Naţional" pentru Combaterea Discriminării, înstituţie care până acum nu a sesizat niciun caz de anti-românism.
Un popor puternic are toate energiile unite, în timp ce în cazul poporului slab energiile sunt risipite în diferite direcţi.
Pentru a demonstra importanţa unităţii şi efectul negativ generat de lipsa unităţii voi prezenta trei exemple istorice în care puterea respectivelor popoare a crescut odată cu unificarea forţelor, nu diversificarea lor.
Voi da 3 exemple din trecut şi 2 exemple din perioada contemporană.
Cele trei exemple din trecut sunt reprezentate de : 1) regatul trac al lui Burebista, 2) imperiul Chinez al împăratului Qin şi 3) regatul francilor condus de Clovis.
Burebista |
1) Herodot ( 484 - 425 î.H ) a spus despre neamul trac că putea fi cel mai puternic neam din lume atunci când va fi un neam unit, Burebista ( 82 - 44 î.H ) a unificat neamurile tracice în secolul I î.H pentru a putea să creeze un stat îndeajuns de puternic încât să i se opună imperiului Roman. Înainte de unificarea făcută de către Burebista, tracii datorită lipsei de unitate deveniseră vulnerabili faţă de puterea celţilor aflată în creştere, însă odată cu unificarea tracilor într-un sigur stat puternic, influenţa celtică a scăzut şi în puţin timp a fost eliminată.
Împăratul Qin |
2) Împăratul Qin a avut meritul de a crea unitatea popoarelor din zona actuală a Chinei, datorită proiectului de unificare întreprins cu ajutorul armelor şi a diplomaţiei, el a reuşit să unească populaţiile sedentare împotriva barbarilor migratori.
Denumirea de China este dată de această dinastie întemeiată de către împăratul Qin Shi Huang (259 – 210 î.H ). Pe lângă o unificare politică şi economică, el a unificat poporul chinez şi din punct de vedere cultural, Qin făcând în aşa fel încât să existe doar o limbă şi o modalitate de scriere pentru toată naţiunea.
Clovis |
3) Clovis ( 466 - 511 ) a fost cel care a întreprins acţiunea de unificare a Franţei sub o singură conducere. Înainte de el, teritorul Franţei era disputat de către 5 popoare ( galo-romanii, burgunzii, vizigoţii, ostrogoţii şi alemanii ), iar poporul său franc era împărţit în mai multe facţiuni.
Datorită abilităţii sale politice şi militare poporul franc a fost unit şi astfel a putut cucerii teritoriul fostei Galii care a fost redenumit după poporul lui Clovis care a învins celelalte popoare şi a reuşit să creeze unitate şi anume cel franc.
Din perioada modernă voi da ca exemplu pe : 1) Germanii împăratului Wilhelm I şi 2) Japonia împăratului Mutsuhito :
Wilhelm I |
1) În 1806 , Napoleon a creat Regatul Bavariei pentru a contracara influeţa Prusiei în teritoriul locuit de către etnicii germani , astfel capabilul conducător francez a făcut în aşa fel încât să ţină în sah germanii, să-i ţină dezbinaţi pentru a îi controla mai bine.
După pierderea bătăliei de la Waterloo în 1815 influenţa franceză a scăzut într-un mod semnificativ , iar odată cu scăderea influenţei franceze, dorinţa germanilor era ceea de uniune deoarece şi-au dat seama că dezbinarea, pluralitatea şi multiculturalismul reprezenta propria lor slăbiciune şi dacă ar fi continuat în această formulă s-ar fi zis cu neamul lor.
Wilhelm I (n. 22 martie 1797 — d. 9 martie 1888, Berlin) devenit împărat în 1861 a jucat rolul de unificator al poporului german , datorită lui energia poporului german a fost unificată într-o singură direcţie şi astfel poporul a putut progresa şi a putut ajunge unul dintre cele mai puternice popoare ale Europei.
Împăratul Mushito |
2) Împăratul Mushito (n. 3 noiembrie 1852, d. 30 iulie 1912) a fost iniţiatorul perioadei Meiji ( 1868 - 1912 ) , perioadă care a corespuns cu modernizarea şi creşterea puterii militare a poporului japonez. Iniţial problema a fost reprezentată de faptul că anumiţi japonezi au crezut că modernitatea este adusă de către cosmopolitism şi de influenţa străină , acest capabil suveran a înţeles că pentru a progresa şi pentru a işi păstra independenţa din punct de vedere cultural poporul japonez trebuie să facă o combinaţie între modernism şi tradiţie.
Moştenirea perioadei Meiji îşi face simţită prezenţă şi acum, când poporul japonez reprezintă o interesantă combinaţie între trecut şi prezent, între modernitate şi tradiţie.
Aceste exemple sunt importante deoarece poporul român trebuie să înţeleagă că poate reuşi numai prin propriile sale forţe, iar "experţii" care vor să îl înveţe cum să fie multicultural trebuie să înţeleagă că un popor puternic se clădeşte pe unitate, nu pe diversitate !
Un alt aspect tragi-comic este reprezentat de aşa-zisul Consilliu "Naţional" pentru Combaterea Discriminării, înstituţie care până acum nu a sesizat niciun caz de anti-românism.
Întrebarea mea este următoarea : Dacă o instituţie care se declară contra discriminării nu este capabilă să vadă discriminarea îndreptată împotriva neamului românesc ( plus că este susţinută din banii noştri ), atunci de ce mai funcţionează ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu