26 octombrie 2014

Tema istorica de gandit: Tarmelan


   
Tarmelan

     Timur Lenk ( în traducere Timur cel schiop ) cunoscut și sub numele de Tarmelan a fost întemeietorul ultimului imperiu mongolo-turc, cel al timurizilor care a durat până în anul 1506, iar în perioada sa de glorie se întindea pe toată suprafața Asiei Centrale, ajungând până în India și Turcia.         Fiind un lider abil, el a putut îmbina cu ușurință carisma și geniul militar, dar în același timp putând fi  extrem de crud. Momentul de glorie maximă a lui Tarmelan a fost în anul 1404, atunci când l-a înfrânt în bătălia de la Ankara pe sultanul Baiazid I. Motivul pentru care m-am gândit să scriu un articol despre Tarmelan are la bază dorința mea de a arata faptul că realitatea reprezentată de către război și războinici în general.

Imperiul Timurid


     Realitatea faptului că într-un mod real, nu contează cine ești și ceea ce faci în timpul războiului atât timp cât tu ești cel care învinge. Iar Tarmelan, fiindcă a știut să învingă în majoritatea luptelor, a fost considerat un erou de către oamenii săi, în pofida cruzimii sale. Tarmelan a fost puternic și datorită acelei puteri, nu a avut prea mulți critici contemporani deoarece majoritatea adversarilor se temeau de această puterea lui.
     Mulți oameni într-un mod automat, s-ar întreba: De ce? De ce un cuceritor atât de crud a fost și încă este considerat un erou de către oamenii săi? Răspunsul la această întrebare îl oferă Niccolo Machiavelli el spunând în felul următor: "Celui care câștigă o bătălie i se iartă toate greșelile".
      Din punctul meu de vedere, este o greșeală majoră să privești arta războiului ca fiind ceva estetic deoarece distrugerea și uciderea nu au nimic frumos în ele. Dar cu toate acestea, pentru a exista ca neam trebuie să înțelegem importanța stăpânirii artei războiului și asta nu pentru a distruge sau pentru a ucide, ci pentru a ne feri tocmai de aceste rele. Pentru a exista ca neam trebuie să învățăm să câștigăm bătălii, fiindcă într-un mod contrar vom fi expuși pericolului de a fi "abuzați" de către forțele externe "bune" care nu vor decât "să ne elibereze și să ne ghideze".
     Concluzia temei istorice intitulată "Tarmelan" este următoarea: în istorie au existat, există și vor exista oameni cruzi, dar care datorită abilității lor de războinici și datorită puterii și influenței nu vor fi criticați. Pentru a ne proteja trebuie la rândul nostru să devenim puternici, dar nu pentru a distruge, ci pentru a putea exista apărându-ne.

19 octombrie 2014

SNC - Prosperitatea si promovarea economiei nationale


   Din punctul meu de vedere, drumul către prosperitate nu este atât de greu pe cât pare. Nimic nu este atât de greu pe cât pare, însă atunci când există anumiți "experți binevoitori", situația se schimbă radical deoarece toți acești indivizi complică acest drum către prosperitate presărându-l cu tot felul de teorii complicate, teorii complexe care sunt menite să sperie, sunt menite să distragă de la adevăratele probleme.
   Matematic vorbind, orice problemă are o rezolvare, dar mai întâi trebuie cunoscută natura acelei probleme, ca mai apoi să fie descoperit modul prin care să fie rezolvată acea problemă. Orice problemă are și o rezolvare, însă pentru a o rezolva este nevoie de oameni capabili să înțeleagă natura problemei, ca mai apoi să descopere modul prin care să rezolve acea problemă.


Manipularea mediatică


    România este o țară bogată, iar poporul român la rândul său are calitățile necesare pentru a fi prosper. Ținând cont de toate aceste elemente, totuși, ceva nu merge bine din moment ce o țară bogată ca România nu-și arată potențialul, din moment ce un popor capabil precum poporul român nu-și arată potențialul. Ceva trebuie să existe la mijloc! Acel "ceva" este reprezentat de către sistem sau mai bine spus de către indivizii care-l formează.
    Într-un mod constant suntem bombardați prin intermediul mass-mediei cu propagandă anti-românească de tipul "România o țară la mâna a doua",  "România este o țară de c***t", sau "românii sunt leneși",  "românii sunt niște ignoranți" și mai ales "nu există nicio speranță". Rolul acestui bombardament propagandistic este acela de a zdruncina din punct de vedere psihologic poporul român, de a induce frica de acțiune și complexul de inferioritate față de străini.
    O primă soluție de scăpare din aceste lanțuri mentale este credința în schimbare, credința faptului că victoria ne va aparține cu toate că soarta pare că este cât se poate de potrivnică. Cea de-a doua soluție care practic derivă din prima este cea a promovării economiei naționale sau mai bine spus a produselor românești.
    Cu toate că pare greu de crezu, dar chiar și în prezent există produse românești care trebuie doar căutate. Simpla cumpărare de produse românești ajută economia și implicit ajută pe viitor și creșterea nivelului de trai. Nu poate exista un nivel de trai crescut fără o preponderență a produselor autohtone. Într-un mod general vorbind, fiecare țară prosperă are la bază niște produse autohtone care funcționează ca niște motoare ale economiei. Spre exemplu Germania are Mercedes și BMW , Franța are Renault, Elveția are Nesle, Japonia are Sony, Coreea de sud are Hyundai, USA are General Motors. După cum bine se vede toate aceste țări puternice din punct de vedere economic, au niște puternice companii autohtone.

Friedrich List


     Și românii au capacitatea de a aplica o rețetă similară, însă au nevoie de un anumit ceva, iar acel ceva este reprezentat de către modelul necesar. În viziunea mea, modelul pe care trebuie să-l preia românii nu este cel al liberului schimb absolutizat, model care practic le este băgat pe gât, ci modelul "sistemului național" promovat de către Friedrich List. Motivul? Contextul și rațiunea din spatele creării acestui model de către germani în secolul XIX este similar cu ceea ce ne confruntăm și noi astăzi. Secolul XIX, din punct de vedere economic a fost dominat de către Anglia, care folosind-și toate atuurile, atât cele de natură economico-industrială, cât și cele de natură ideologică ( ideologia liberului schimb ) a dominat lumea timp de un secol. În vremea respectivă, statele germane nu aveau aceleași capacități tehnologice și implicit neavând capacitățile tehnologice necesare nu puteau să concureze pe propria piață cu produsele englezești. Conceptul de sistem național a fost creat cu scopul de a contrabalansa această situație defavorabilă care condamna statele germane să fie dependente din punct de vedere economic de Anglia.
    Friedrich List diferenția conceptul de economie națională de conceptul economiei individualiste și cosmopolite, arătând faptul că primul concept propunea o abordare complexă dar cu efecte benefice pe viitor, în timp ce cea de-a doua cu toate că oferea anumite avantaje imediate, pe viitor condamna poporul la o dependență față de exterior. În viziunea lui List, coloana vertebrală a oricărei economii naționale a fost și este reprezentată de către construirea unei puternice capacități industriale.
     O altă concepție care-și are originea în gândirea economistului german, a fost aceea de stadii ale dezvoltării economice: 
       1) viața pastorală
       2) agricultură
       3) agricultură combinată cu manufacturi ( produse industriale)
       4) agricultură combinată cu manufacturi și comerț
      Evident că în prezent datorită bombardamentului propagandistic de tip neo-liberal, concepția de naționalism economic promovată de către List nu este văzută cu ochi buni de către majoritatea "experților", dar chestiunea aceasta nu are nicio relevanță din moment ce modelul funcționează! În trecut a ajutat Germania, SUA și Rusia, în prezent acest model a fost preluat de către puternicele țări extrem orientale: China, Japonia și Coreea de sud.
      Concluzia acestui articol aceea că atât România ca țară, cât și românii ca popor au capacitatea de a prospera, însă pentru a ajunge la acel nivel au nevoie de către modelul psihologic și economic necesar, adică cel NAȚIONALIST.

10 octombrie 2014

Cum se face o campanie electorala ?


    Am observat că de curând a început campania electorală...asta însemnând că partidele au reînceput lupta pentru siguranța națională, pentru prosperitate, sau cel puțin asta vor să ne convingă că vor face. La o prima vedere tot acest proces numit campanie electorală, pare foarte complicat, însă realitatea din spatele acestui proces nu este atât de complicată. În principiu, pentru o campanie electorala de succes ai nevoie de doua elemente fundamentale: 1) de bani și 2 ) de un slogan scurt și atractiv.

A început campania electorală


  Spre exemplu :  
  Monica Macovei este "altfel de ei"...dar care ei? Presupun că nu este vorba despre foștii FSN-iști deoarece și dânsa "și-a tras seva" din aceeași direcție ideologică, așa că nu înțeleg cu ce este diferită față de "ei."
   Victor Ponta pretinde că "vrea să ne aducă aproape". Klaus Iohannis vrea să aibă "o Românie a lucrului bine făcut". Însă dintre toate sloganele politice de departe cel mai haios mi s-a părut cel al Elenei Udrea, slogan care a început să bântuie youtube-ul în încercarea disperată de a ne face atenți la "România frumoasă" pe care vrea să o instituie. Această instituire îmi pare cât se poate de falsă din moment ce Elena Udrea a stat câțiva ani buni la putere, dar totuși nu a făcut nimic în acest sens. Dacă în trecut nu a făcut nimic pentru România frumoasă, asta înseamnă că nici pe viitor nu va face nimic.
   Etc, etc şi încă o dată etc.....
   Motivul pentru care nu cred în campaniile electorale constă în faptul că în timpul acestor campanii electorale se promite foarte mult, însă realitatea, a demonstrat și demonstrează că prea puțin din aceste promisiuni este cu adevărat înfăptuit.
    Din punctul meu de vedere, o schimbare radicală în bine va surveni atunci când adevărul și nu promisiunea va fi elementul principal. Adevărul este precum un medicament prost la gust deoarece în pofida faptului că "supără" papilele gustative, totuși salvează organismul împotriva bolii. Pe de cealaltă parte, promisiunea imposibil de îndeplinit este asemenea otrăvurilor înmiresmate care manipulează simțurile și atrag cu ușurință dar........ucid.
    Concluzia acestui articol este similară cu cea cetăţeanului turmentat creat de către Ion Luca Caragiale ( 1 februarie 1852 - 9 iunie 1912 ),şi anume "Eu cu cine votez"?!?! Cu cine?

4 octombrie 2014

Citate Octavian Goga



Octavian Goga


  Octavian Goga ( 1 aprilie 1881, Rășinari - 7 mai 1938, Ciucea ), a fost unul dintre cei mai de seamă poeți români din perioada interbelică, fiind recunoscut atât pentru talentul de poet, cât și pentru faptul că a fost un naționalist convins.

   "Maghiarii urlă de dureri închipuite" - aici într-un mod evident a fost vorba despre urletele iredentiștilor unguri care au vorbit și încă vorbesc de discriminare, dar în același timp au visat și încă visează la un conflict interetnic.

   "Ziua este pentru negustor, noaptea pentru poet."

   "Dragostea este o necesitate profesională pentru artist."

   "O dragoste apusă este precum un vulcan, niciodată nu poți zice că a trecut pericolul de a izbucni din nou."

   "Sufletele care nu-și spovedesc tainele niciodată sunt ca odăile cu ferestrele închise, care nu se aerisesc."

   "Ferește-te de banalitate. Nu uita dacă vrei să te îneci, cel puțin nu te îneca într-un lighean de apă, azvârle-te în ocean!"

  "Sufletul nostru este o urnă, în care închidem cenușa patimilor stinse."

   "Numai sufletele vulgare își batjocoresc dragostele de odinioară. Oamenii de bun simț sădesc flori pe morminte."