30 iunie 2013

SNC - demografia


      O națiune pentru a fi puternică , are nevoie pe lângă o economie și o armată puternică și de un spor demografic pozitiv . Acel spor demografic pozitiv trebuie să vină din partea nativilor fiindcă , în mod contrar , acea națiune va dispărea .
      Exponenții neo-marxismului și cei manipulați de doctrina corectitudinii politice vor spune că soluția pentru problema demografică este importul de populație din țările cu un exces demografic . Această soluție nu este viabilă pe viitor deoarece nou-veniții sosiți în număr mare nu vor putea fi asimilați de către populația nativă , iar efectul în această situație nu va fi unul pozitiv deoarece crearea de enclave etnice pe termen lung va duce la conflicte interetnice .




      Soluția problemei demografice a unei națiuni este chiar rezolvarea problemei demografice a acelei națiuni prin crearea de pârghii prin care problema demografică să fie rezolvată . Problema demografică nu poate fi rezolvată prin intermediul imigrației masive , dar , de asemenea problema demografică nu poate fi rezolvată prin intermediul interzicerii străinilor să vină în România sau prin expulzarea străinilor.
       Pentru a rezolva problema demografică este nevoie ca mai întâi să fie descoperite cauzele care au dus la această problemă demografică deoarece această problemă ca multe alte probleme a fost cauzată de ceva și ca orice altă problemă poate fi și rezolvată .




       Din punctul meu de vedere există trei motive principale : 1 )     primul motiv este reprezentat de procesul de urbanizare tot mai accentuat ;
                                                                                                 2 ) cel de-al doilea motiv este reprezentat de lipsa de susținere pe care o au cuplurile tinere ;

                                                                                             3 ) cel de-al treilea motiv este repezentat de către propaganda extremist stângistă împotriva familiei , împotriva uniunii dintre un bărbat și o femeie ;




       Aceste motive reprezintă și rezolvările problemei demografice . Rezolvarea primei probleme constă în susținerea clasei țărănești prin intermediul creării de condiții necesare . Prin condiții necesare se înțelege : tehnologizarea agriculturii , programe educaționale ( promovarea culturii românești ) și mai ales investirea în calitate , mai precis punerea accentului pe mărirea numărului inginerilor agronomi .
     
       Cuplurile tinere trebuie ajutate în privința cumpărării unei case și mai ales educația tinerilor în privința importanței armoniei și mariajului trebuie susținută .

        Într-un mod oficial s-ar spune că este imposibil ca statul Român să-și permită să susțină tehnologizarea agriculturii și crearea de locuințe pentru cuplurile tinere , însă într-un mod neoficial toate aceste idei sunt realizabile deoarece banii există, însă ei nu sunt folosiți într-un mod corect .
        Există idei , există soluții , singurul lucru necesar este ca aceste soluții să fie puse în aplicare .
  

29 iunie 2013

Mitul străinului

La români, există o concepție în totalitate greșită despre străini. Departe de a avea o atitudine xenofobă, articolul dorește să atragă atenția asupra unei prejudecăți care circulă de ani buni (mai ales după Revoluție) printre noi. Se știe că românii au avut de-a face, de-a lungul timpului, cu diverse popoare, care mai de care mai străine de sufletul și de neamul nostru. Aceste contacte cu populații străine i-au adus pe români în situația de a căuta refugiu fie în creștinism, fie în munți sau în casele lor, trăind conform tradiției autohtone. Dar, pe lângă aceste forme de a evita „invaziile”, românii au ajuns să se considere, pe bună dreptate, un popor ghinionist, care nu a avut niciodată șansa de a se afirma din punct de vedere cultural. Acest lucru nu trebuie să ne descurajeze, deoarece mințile luminate care au ieșit din sânul poporului nostru - și trebuie să mărturisim că n-au fost puține - ne stau mărturie. Din punct de vedere fizic, suntem un popor capabil, iar faptul că am ținut piept atâtor imperii nu este un lucru de ignorat. Se poate spune, fără îndoială, ca românii au stat tot timpul sub spiritul lui Dracon, simbolul central al dacilor, lupul cu trup de balaur. Asemeni lupilor, românii au trăit mereu dezbinați, în mici grupulețe, unindu-se instinctiv în caz de apărare.

Dracon

Un alt efect al acestor năvăliri străine a fost faptul că, din pricina multiplelor tensiuni, atât interne cât și externe, românii au ajuns să-și aștepte salvatorul din afară. Deznădejdea și nevoia de a scăpa de atâtea drame și tensiuni continue s-au amplificat în timpul perioadei comuniste. Niciodată în istoria României n-a venit, asupra poporului nostru, o lovitură mai grea. Comunismul a distrus tot ce-a fost mai personal, mai spiritual, mai sfânt în ființa umană. A distrus stâlpul credinței neamului românesc, propovăduind un ateism radical și o industrializare forțată atât a Naturii, cât și a Omului. Tradiția a fost nimicită și înlocuită cu „arta” proletară, stearpă și lipsită de gust. Cât despre Revoluție, am vorbit într-un articol precedent despre românii și Revoluția de la 1989, în care am tratat problema „salvării” și felul în care înaintașii noștri i-au așteptat pe americani ca să-i scape de robia ideologică. Atâta i-am așteptat pe americani încât, atunci când au venit (pe interesul lor, evident), ne-am aruncat în brațele lor ca o târfă în căutarea peștelui, vânduți și aruncați mai târziu în plasa Uniunii Sovietice Europene, devenind, în cele din urmă, o colonie a ei.



După ce că am ajuns să fim vânduți aproape în totalitate, raportarea românului la străin nu s-a schimbat cu nimic după '89. Românii continuă să se considere inferiori, din toate punctele de vedere, iar acest lucru se vede cel mai clar în expresiile cotidiene. „Ca la români” exprimă, în general, o treabă făcută pe jumătate, poate chiar în întregimea ei, proastă. Cu o tristețe aproape umoristică, am ajuns să etichetăm tot ce e de calitate inferioară ca fiind „românesc”. Tot ce nu-i făcut în România trebuie să fie bun. În general, departajarea se face în momentul în care întâlnim produse fabricate în Occident. Ideea că nemții sau francezii fac produse mai bune decât cele românești este nefondată. Nu trebuie omisă ideea că, la un moment dat, România a fost Grânarul Europei, și încă ar mai putea fi. În același fel, ideea că „tot ce vine din Occident e bun și trebuie acceptat” n-a putut fi scoasă din mentalitatea colectivă. Pentru noi, străinul este întotdeauna celălalt, mai bun, mai blând și mai grijuliu, care ne scapă din greutăți atunci când îi cerem ajutorul. Nimic mai fals!



N-am înțeles niciodată fascinația aproape hipnotică față de străini. Când românul întâlnește un venetic, cască ochii mari și îl apucă niște emoții ca de fată mare. Nu știe cum să placă mai mult străinului, iar acest lucru se vede. Îi împrumută limba, obiceiurile sau mentalitatea. Așa se explică apariția, în limba română, a unor cuvinte englezești care, deși au echivalent în limba noastră, sunt folosite laolaltă cu cele românești, dând naștere unei struțo-cămile în limbaj: romgleza. Cred că suntem singura țară din Europa de Est care avem atâtea cuvinte englezești în vocabular, deși le putem înlocui prin echivalentele necesare. Nu cred că rușii sau maghiarii și-ar poci atât de tare limba ca să pară mai „cool” decât sunt. În niciun caz! La fel, acceptăm tot soiul de sărbători comerciale și păgâne, de la Valentine's Day până la Halloween și așa mai departe, în timp ce avem și noi sărbătorile noastre. Mitul străinului este valabil mai ales la femei. Româncele au tendința să fie cele mai atrase de străini. Nu că măritatul cu un străin ar fi ceva rău în sine, dar faptul că își uită rădăcinile și, mai grav, îi fac și pe copiii lor să-și uite originile, din prostie sau fiindu-le „jenă” să-i învețe limba română sau să-i crească în tradiția românească, duce la înstrăinarea de neam și, treptat, la dispariția unei bune părți a lui.



Deși împrumuturile străine pot fi, de cele mai multe ori, nepotrivite pentru noi, există totuși elemente care pot fi luate de la alte popoare. De pildă, ideile de unitate și de disciplină a japonezilor pot fi un exemplu de astfel de elemente de împrumut. Un popor muncitor cum e cel japonez este un bun exemplu de urmat pentru noi, românii. Bineînțeles că și japonezii au defectele lor, dar noi trebuie să preluăm elementele pozitive. Nu cum am făcut cu Occidentul, de la care am preluat propaganda homosexuală, anti-creștină, moda avortului și alimentele artificiale, toate atât de nocive pentru națiunea noastră. Așadar, ceea ce trebuie preluat sunt, în primul rând, elementele care pot fi benefice pentru noi, care ne pot ajuta să ne consolidăm neamul și țara. Întotdeauna i-am iubit pe occidentali mai mult decât trebuia, neprimind în schimb decât palme și flegme. Fără să devenim dușmănoși, le vom spune că nu mai avem nevoie de „soluțiile” lor, dorind, în schimb, să ne ridicăm prin propriile forțe, forțe care nu ne-au lăsat niciodată la greu și nici nu ne vor lăsa.

28 iunie 2013

Filistenii

       Un alt trib trac ignorat de istorici a fost cel al filistenilor ( în ebraică  פְּלִשְׁתִּים - plistim ) .  Filistenii și edoni au reprezentat acele popoare ale mării , care în secolul al XII-lea î.H au invadat Egiptul condus de Ramses al III-lea (  1221 – 1155 î.H ), ca mai apoi , după lupte grele , să fie împinși până în Canaan . Motivul pentru care aceste triburi trace au fost denumite popoare ale mării a fost reprezentat de faptul că în timpul itinerariului lor către Orientul Mijlociu în loc să ia calea uscatului , au preferat să devină navigatori și să ia calea Mării Mediterane pentru a ajunge în locul dorit .

Războinici filisteni


       Teritoriul fondant în acea zonă de către filisteni a fost denumit Palestina . Dar care este legătura dintre un trib trac originar din balcani și Palestina ? Râul Struma din Bulgaria de azi ,  în antichitate se numea "Phalaestinos" ( denumirea latină fiind cea de Palestina ) , acea zonă fiind cea de unde tracii filisteni erau originari , denumirea antică a filistenilor fiind cea de "phalaistinoi" .


Regatul filistenilor

       Din punct de vedere geografic , regatul filistenilor și edonilor se afla în sudul Regatului Israel , care cuprindea zona de coastă la sud de munții Carmel, iar în interior se extindea până în zona deluroasă, unde se aflau așezările Așdod, Așkalon, Gaza, Ekron și Gat (Iosua, 13: 2-3).
        Fiecare dintre acele cinci cetăți era condusă de câte un seren (Iosua 13:3, Jud. 3:3, 16:5). Termenul însemnând "stăpân" .

David contra lui Goliat


       Filistenii sunt evocați în Biblie ca fiind adversari redutabili ai vechilor evrei, înfruntându-se în nenumărate rânduri cu aceștia . Cel mai cunoscut episod beligerant dintre filisteni și evrei , a fost lupta dintre David și Goliat , luptă care a demonstrat faptul că un adversar slab , dar cu o tactică potrivită poate învinge un adversar mult mai puternic , care însă are de partea lui doar forța brută .

Moartea regelui Saul


       Însă pe lângă această bătălie , au existat și altele : - Bătălia de la Aphek , bătălie soldată cu o victorie
 filisteană ;
                                                                                - Bătălia de la Eben-ezer , victorie israelită ;
                                                                             
                                                                                - Bătălia de la Muntele Gilboa , victorie filisteană în care însuși regele Saul și cei trei fii ai săi Ionatan , Abinadab și Malkișua și-au pierdut viața ;
    
      Din punct de vedere religios filistenii erau politeiști , principalii zei ai acestui pantenon fiind :

Dagon

 
      Dagon - zeul suprem

Astarte


      Astarte - zeița lunii

      Belzebub - zeul principal al orașului Ekron

      Filistenii chiar dacă au reprezentat un capitol îndepărtat ( din punct de vedere geografic ) și oarecum marginal din istoria strămoșilor noștri traci , acest capitol ca multe altele , nu trebuie dat uitării , atât cu părțile sale bune , cât și cu cele mai puțin bune .

26 iunie 2013

Franta - tara drepturilor omului de neanderthal


    
Omul de neanderthal


     Franța este țara în care pentru prima dată au fost promulgate drepturile omului , drepturi care aveau ca elemente fundamentale : libertatea de exprimare și dreptul la viață . Spun că aveau ca elemente fundamentale libertatea și dreptul la viață deoarece în prezent aceste drepturi ale omului sunt doar invocate de către extremiștii de stânga ai lui Francois Hollande & co .


Francois Hollande

        Partea care nu o înțeleg în legătură cu acești extremiști de stânga , anti-francezi și anti-europeni , este motivul pentru care ei se auto-denumesc "progresiști" fiindcă nu este nimic progresist în a distruge familia , economia și libertatea .
        Noua găselniță legislativă a acestor politruci a fost scoaterea "mamei , tatălui și a rasei" în afara legii . Știu că sună idiot , dar...acesta este rezultatul firesc de intoxicare a minților cu corectitudine politică și neo-marxism .
        Scoaterea în afara legii a noțiunii de mamă , tată și rasă nu înseamnă că aceste elemente vor pieri, deoarece aceste elemente sunt fundamentale , un copil are nevoie de o mamă și un tată ( chiar și un homosexual are o mamă și un tată deoarece și el, la rândul său, a fost procreat în urma fertilizării ovulului de către un spermatozoid ) .
       De asemenea , rasa reprezintă un element fundamental care chiar dacă din punct de vedere legislativ poate fi interzisă , asta nu înseamnă că rasa va înceta să existe !



       De curând , un curajos tânăr francez, Nicolas Bernard-Busse  care s-a opus acestor demersuri "progresiste" a fost încarcerat , încarcerat pentru opiniile sale politice . Franța, ca mai toate țările europene, a devenit o dictatură neo-marxistă în care toți cetățenii au "drepturi politice și sociale egale" , mai puțin francezii nativi .
    
      Ținând cont de aceste lucruri , deviza neoficială Franței condusă de Hollande&co  va suna astfel :      
                                 Libertate - pentru tâlhari și anti-europeni
                               
                                 Egalitate - pentru cei care nu ne contestă
 
                                 Fraternitate - între trădătorii de țară și jefuitori
  

25 iunie 2013

Dii


     Istoria multimilenară a neamului românesc a demonstrat faptul că Dii nu a fost ( și este ) doar o exclamație folosită în mânuirea cailor , ci și numele unui trib trac . Dii a fost un trib trac independent a cărui membrii trăiau la poalele munților Rodopi . Ocupația de bază a acestui trib era perfecționarea artei războiului, tracii dii fiind recunoscuți ca fiind niște spadasini redutabili .

Cavalerie tebană


     Eficiența lor se datora antrenamentului , care începea încă din copilărie . Mulți oameni intoxicați de propaganda corectă politic și pacifistă ar considera un lucru oribil ca odrasele lor să învețe arta războiului încă de mici , dar , în schimb nu ar considera atât de oribil intoxicarea odraslelor cu propagandă extrem stângistă venită via tv și programe școlare . Acești oameni sunt incapabili să înțeleagă importanța cunoașterii artei războiului , cunoaștere care care face diferența între cei care vor să existe și cei care aleg să moară .
    Un tânăr care de mic cunoaște arta războiului va face față mult mai ușor provocărilor vieții față de un tânăr crescut într-un spirit corect politic .

Războinici dii


     Tucidide ( 460-398 î.Hr .) , om politic și istoric grec ( care la rândul său avea sânge trac, tatăl său fiind căpetenia tracă Olorus ) , a menționat faptul că Dii erau cei mai războinici dintre soldații armatei lui Sitalces , intervenția lor împotriva cavaleriei tebane fiind decisivă pentru victoria tracilor împotriva oștilor tebane .

24 iunie 2013

A fi rebel

Ce înseamnă „a fi rebel”? Rebel este cel care nu se supune ordinii, care încalcă legile juridice, morale sau de orice alt fel. În sens larg, rebelul este cel care arată nesupunere. Dar pentru ca ceva să afișeze nesupunere e nevoie de niște legi prealabile, împotriva cărora rebelul să se răzvrătească. Nu poți fi rebel decât într-o societate care își are legile ei proprii. Astfel, cel care se revoltă împotriva acestor legi e considerat un rebel.

Cuvântul „rebel” poate fi luat în mai multe sensuri. Un sens ar fi acela că un rebel încearcă întotdeauna să sfideze, să atragă atenția celor din jur prin comportamentul său nonconformist, prin opiniile sale diferite sau prin îmbrăcămintea sa neobișnuită. Un rebel este întotdeauna diferit față de ceilalți, tocmai fiindcă este rebel. El poate naște teama, antipatia, fascinația sau chiar ura. Un alt sens al cuvântului rebel este acela de membru al unei rebeliuni. Acesta, oameni buni, a fost sensul inițial al cuvântului „rebel”. Combinat cu primul sens, a dat naștere cuvântului care exprimă o persoană care, prin modul în care se îmbracă, prin obiceiurile sau opiniile pe care le are, se împotrivește ordinii prezente din societate.



Un amănunt important, definitoriu pentru o astfel de persoană: rebelul nu este și nu poate fi niciodată la modă, pentru că, dacă ar fi la modă, n-ar mai fi rebel, ci ar fi un simplu individ la modă, aparținând marii turme de indivizi la modă. Așadar, rebelul trebuie să fie diferit de ceilalți. Și mai este un lucru important: rebelul nu ține cont de valorile promovate de societatea în care trăiește, ci se opune acestor valori. E suficientă o analiză amănunțită a valorilor societății actuale, pentru a ne da seama cam cum ar putea arăta un rebel. Acesta trebuie să fie întotdeauna diferit de restul societății, chiar amendabil.



Cea mai mare pedeapsă pe care un rebel o poate primi este închisoarea (tâlharii nu intră în această categorie). Închisoare pentru comportamentul său, pentru îmbrăcămintea sa, chiar pentru opiniile sale. În acel moment, putem spune că rebelul și-a câștigat dreptul la existență. A devenit celebru pentru nesupunerea sa. Totuși, despre activitatea rebelului se va vorbi puțin, ca nu cumva să audă și copiii sau ceilalți membri ai societății, și astfel să-l imite. A vrut să fie un rebel, și iată că a reușit. Putea să fie ceva mai moderat, dar n-a vrut. A vrut să meargă înainte în răzvrătirea sa, iar acest lucru i-a adus încarcerarea. Din acest moment, va fi ținut departe de societate, de prieteni și de familie, ca nu cumva să transmită și celorlalți părerile lui. Ce se va întâmpla cu el după aceea, Dumnezeu știe! Cert este că va deveni un om nou, un om schimbat, cu alte păreri și un alt mod de viață. Un om care a simțit pe pielea lui ce înseamnă să fii rebel.

Straight Edge

     Mişcarea Straight Edge ( Avantaj total ) își are originea în anii 70 , atunci când a apărut ca reacţie împotriva degenerări caracteristice acelei perioade . Drogurile , excesul de alcool , excesul de țigări și dezastrul moral provocat de "revoluției sexuală" au reprezentat principalele elemente negative care trebuiau combătute , iar modul cel mai bun de combatere al acestor elemente negative era ( este și va fi ) exemplul personal . "Avantajul total" se referă la avantajul pe care-l vei avea în lupta cu viața și greutățile ei aferente atunci când vei avea un stil de viață sănătos care te va ajuta atât fizic , cât și mental și spiritual .

Straight Edge - Avantaj Total


     Termenul de Straight Edge și principiile fundamentale au fost introduse de trupa americană de punk radical Minor Threat . Solistul acestei trupe , Ian MacKaye ( 16 aprilie - 1962 )  a fost cel care a pus bazele noțiunii de straight edge , concept definit ca fiind o modalitate de a promova independența și dezvoltarea personală prin intermediul refuzului consumului de droguri , de alcool și țigări .

Ian MacKaye


     Ideea de bază a acestui concept constă în faptul că adevărata libertate nu poate fi obținută în urma exceselor de orice natură, ci în urma unor activități constructive ( cum ar fi sportul , munca, cititul..etc ) atât pentru tine , pentru viitorul tău cât și pentru societate .

     Care este relația dintre Straight Edge și națiune ? O națiune viguroasă capabilă să reziste vicisitudinilor istoriei este mai înainte de toate o națiune cu niște principii puternice și obiceiuri sănătoase . Calea Straight Edge , o cale sănătoasă, atât pentru tine cât și pentru națiune .

    

23 iunie 2013

SNC - Rasa si natiune

         Pentru cei crescuţi într-un spirit corect politic şi internaţionalist, ideea de importanță a relației dintre naţiune şi rasă este una "rasistă şi retrogradă" , pentru ei o naţiune modernă nu are cum să ţină cont de rasă , religie sau etnocentrism .
        Cultura şi religia reprezintă nişte elemente importante , însă şi rasa la rândul ei are o importanţă majoră . Influenţa gândirii de extremă stângă şi-a pus din păcate amprenta pe modul în care politrucii definesc naţiunea , tocmai din cauza acestei influenţe nefaste, politrucii din prezent se tem să spună faptul că şi rasa reprezintă un element definitoriu al unei naţiuni , element fundamental fără de care acea naţiune nu poate exista . 


Minciuna multiculturală

        Popoarele spălate pe creier să creadă că " toţi suntem la fel ", că "rasele nu există, ci există doar o rasă umană " , se înscriu pe lista popoarelor care vor dispărea în câteva generaţii . Motivul dispariţiei lor constă în faptul că popoarele pacificate şi sufocate din punct de vedere mintal, de către concepţii extremist stângiste vor uita că trebuie să existe , că trebuie să aibe un teritoriu şi astfel îşi vor ceda drepturile ancestrale popoarelor care nu şi-au pierdut identitatea .




        Pentru ca un popor să existe este nevoie ca esenţa rasială primordială a acelui popor să reziste vicisitudinilor istoriei . Pentru a mă face mai bine înţeles voi da nişte exemple în acest sens . Esenţa poporului nigerian este una negroidă , dacă acea esenţă rasială negroidă dispare , dispare şi poporul nigerian , esenţa poporului chinez este una mongoloidă , fără acea esenţă rasială mongoloidă, poporul chinez dispare . Aceste aspecte sunt cât se poate de evidente . Dar când vine vorba de popoarele nativ europene prea puţini sunt aceia care au curajul de a recunoaşte că esenţa rasială a naţiunilor europene este cea caucazoidă ( albă ) , esenţă fără de care aceste popoare încetează să existe .




         Influenţa extremei stângi a făcut în aşa fel încât , identitatea rasială să fie ştearsă din mentalul colectiv al popoarelor nativ europene , şi să fie înlocuită cu concepţia greşită conform căreia oricine poate să fie european , oricine poate să fie francez , italian sau român, singurul lucru pe care trebuie să-l facă acea persoană este să aibă cetăţenia .
          Tocmai aici trebuie să se facă diferenţa : între un nativ şi un cetăţean . Nativ al acelui popor poate fi considerat cel care face parte din acea etnie , cel care face parte din aceeaşi rasă cu acea etnie dar şi cel care are sângele acelui popor , chiar dacă rădăcinile sale etnice sau rasiale diferă, în timp ce un cetăţean poate fi oricine .


Români


          Esenţa rasială primordială a acelui popor deține o importaţă majoră deoarece păstrarea ei permite acelui popor să existe şi pe viitor . De asemenea , pentru a înţelege mai bine noţiunea de esenţă rasială voi da două exemple : primul exemplu este reprezentat de bravul și multimilenarul meu poporul român , esenţa sa rasială primordială fiind cea tracică , din punct de vedere fizionomic tracii aveau în cea mai mare parte caractere nordice , păr blond sau roşcat şi ochi albaştri ,dar , odată cu trecerea timpului peste această esenţă tracică s-a suprapus întâi cea mediteraneeană, apoi cea slavică şi în timpul evului mediu cea turcică ( pegenegii şi cumanii ) . Odată cu aceste suprapuneri profilul fiziologic al românilor a suferit schimbări , însă esenţa rasială nu s-a pierdut şi astfel poporul a supravieţuit .

Spanioli


          Cel de-al doilea exemplu este reprezentat de către spanioli a căror esenţă etnico-rasială este cea celtiberă  , peste care s-a suprapus cea mediteraneană ( romană ) , cea germanică ( vizigotă )  şi cea semitică ( arabă ) . Prezentul ne demonstrează faptul că spaniolii nu sunt nici germanici şi nici semitici , chiar dacă de-a lungul istoriei au asimilat aceste elemente etnice .
            După cum bine se vede schimbarea profilului fiziologic, din cel predominant nordic în cel predominant mediteranean nu a dus la dispariţia poporului român deoarece esenţa sa rasială primordială s-a păstrat .
           Esenţei primordiale i se pot suprapune şi alte elemente însă doar păstrarea esenţei primordiale şi asimilarea elementelor străine poate asigura existenţa poporului pe viitor . O rasă "pură" nu poate exista, însă imposibilitatea existenței unei rase pure nu înseamnă că popoarele nativ europene să renunțe la drepturile lor ancestrale doar de dragul acestei realități . Chiar dacă o rasă "pură" nu poate exista, asta nu înseamnă că trebuie ignorăm importanța rasei .

17 iunie 2013

Antonio Gramsci - hegemonia culturala, capitalismul si comunismul



      Capitalismul şi comunismul reprezintă două concepte economico-filozofice diametral opuse . Această prăpastie "ideologică" face ca aceşti doi poli ideologici să se respingă şi astfel să fie incapabili să creeze ceva unitar atunci când sunt puşi laolaltă .


Antonio Gramsci

       Din punctul de vedere al filozofiei marxiste , Antonio Gramsci (n. 22 ianuarie 1891, Ales, - † 22 aprilie 1937  ) ,  a fost unul dintre cei mai importanţi filozofi marxişti , filozof a cărui influenţă îşi face prezenţă şi-n ziua de azi . Influenţa şi rezultatele obţinute au demonstrat faptul că la nivel tactic Antonio Gramsci şi-a depaşit "maestrul" , adică pe Karl Marx (n. 5 mai 1818, Trier, Germania - d. 14 martie 1883, Londra, Marea Britanie) .

Karl Marx


       Motivul acestei "depăşiri" a constat în faptul că Marx a pus accentul pe partea economică , în timp ce Gramsci a pus accentul pe partea culturală şi cea psihologică . Spre deosebire de marxismul original care viza naşterea unei revoluţii violente , marxismul gramscian viza ( şi încă vizează ) naşterea unei revoluţii culturale, la baza acestei revoluţii culturale stând conceptul de hegemonie culturală .
       Hegemonia culturală însemna ofensiva ideologică la nivelul literaturii , artei ( atât plastice , cât şi cinematografice ) , rolul acestei hegemonii culturale este acela de a eradica din sufletul omului concepţiile "învechite" şi a le înlocui cu unele "noi" , "mai bune şi mai progresiste ".
       Această agresivitate ideologică a facut ca multe concepte vitale ( cum ar fi tradiţia , familia ) şi naţionaliste să fie scoase din minţile europenilor şi să fie înlocuite cu concepte sinucigaşe cum ar fi diversitatea şi multiculturalismul .
       Această hegemonie culturală reprezintă o armă teribilă a extremei stângi, însă şi această armă are slăbiciunile ei . Una dintre slăbiciunile fundamentale ale hegemoniei culturale şi ale extremei stângi constă în disperarea de a submina adversarii ideologici . Ei se grăbesc să-şi suprime adversarii ideologici deoarece nu au argumente forte , tocmai această lipsă de argumente forte îi face să fie agresivi şi să instituie neo-inchiziţia corectitudinii politice .
       Dar în paralel cu această slabiciune , hegemonia culturală şi neo-marxismul au două puncte forte : iluziile şi adaptabilitatea . Iluziile create de către această ideologie fac astfel încât oamenii slabi de îngeri să-i creadă şi le ia apărarea . Din punctul de vedere al adaptabilităţii neo-marxismul este mult mai abil decât marxismul iniţial deoarece marxismul iniţial folosea capitalismul pe post de "prăjină"  , în timp ce neo-marxismul foloseşte capitalismul pe post de "incubator" adică acceptă capitalismul din punct de vedere economic , dar din punct de vedere intelectual şi cultural domină şi se dezvoltă aşteptând momentul să lovească .
      Datorită acestei concepţii în prezent avem un hibrid economico-cultural nociv pentru neamurile nativ europene deoarece astfel capitalismul sălbatic şi-a dat mâna cu extremismul de stânga . Dacă extremismul de stânga distruge din punct de vedere mintal , capitalismul sălbatic distruge din punct de vedere economic .
      Puterea neamurilor europene este erodată de către aceste două elemente . Pentru a stopa această erodare este nevoie de o ofensivă naţionalistă . Aria de desfăşurare a acestei ofensive va fi cea intelectuală deoarece pentru a dezrobi economic trebuie mai întâi să ne dezrobeşti sufletele de influenţa nefastă a hegemoniei culturale extrem stângiste  .

Mircea Eliade


   Cărţile au rolul de a dezrobi sufletele însă nu cele care se încadrează în curentele post-moderniste ( neo-marxiste ) care sunt la modă în ziua de azi , din acest motiv pentru a-ţi însănătoşi mintea din punct de vedere intelectual ai nevoie de înţelepciunea anticilor şi înţelepciunea intelectualilor naţionalişti cum ar fi Mircea Eliade  (n. 13 martie 1907, București - d. 22 aprilie 1986, Chicago) , Nae Ionescu ( n. 16 iunie 1890 - d. 15 martie 1940) ,etc .


Nae Ionescu
   În concluzie , antidotul împotriva hegemoniei culturale este reprezentata chiar de către cultura adevărată , cea pe care neo-marxiştii vor să o înlocuiască cu una contrafăcută .

13 iunie 2013

Serdi

 
Marea migratie celtica


   Serdi au fost un trib celt tracizat . Teritoriul locuit de serdi , a fost cel din jurul regiunii Serdika ( în jurul regiunii actualei capitale a Bulgariei , Sofia ) . Ei s-au stabilit pe acel teritoriu în timpul marii migraţii celtice de la sfârșitul secolului IV î.Hr . Serdi sunt printre triburile traco-celtice care au existat până în epoca romană. Cultura serdiilor a repezentat o simbioză  între cultura tracă şi cea celtică .

Razboinic serdi
 

9 iunie 2013

Despre originea Romaniei si ignoranta iredentista

      Importanţa istoriei şi rolul deţinut de aceasta în formarea fiinţei naţionale sunt cruciale pentru existenţa viitoare a unui popor . Mulţi tineri din ziua de azi, influenţaţi de către concepţia neo-modernistă care-i îndeamnă să fie egoişti , nepăsători şi ignoranţi faţă de istoria neamului din care fac parte, nu fac decât să dea apă la moară celor care vor să le distrugă neamul .



Imperiul Bizantin sub Iustinian

     Problema este reprezentată atât de către cei care nu cunosc istoria, cât şi de către cei care cunosc istoria , însă nu vor să o prezinte . Un alt detaliu crucial care "le scapă" istoricilor "corecţi din punct de vedere politic" este cel al originii României şi al faptului că românii sunt urmaşii traco-romanilor, acei traco-romani  care au fondat Romania , anume Imperiul Bizantin .





Toroczkai Laszlo

      Acest detaliu este omis nu numai de către anumiţi istorici autohtoni, ci şi de iredentiştii maghiari care ori nu vor să-l spună, ori sunt mult prea ignoranţi să-l cunoască . Un exemplu de acest gen vine dintr-un recent interviu acordat lui  Toroczkai Laszlo, liderul Mişcării tinerilor maghiari din cele 64 de comitate (HVIM), care a declarat că : “ România nu este un stat tradițional. La fel şi Slovacia. România și Slovacia nu au existat niciodată în istorie. Eu nu sunt șovin, deci nu urăsc românii. Însă ei trebuie să înțeleagă că statele naționale și tradiționale sunt trei, și anume: Moldova, Transilvania și Valahia”, consideră liderul HVIM.
     Din punctul lui de vedere "Romania nu a existat niciodată în istorie" , dar totuşi Romania a existat în istorie şi vechimea ei nu este una de ignorat .
      Pentru a demonstra veridicitatea vorbelor mele, voi da două exemple istorice : primul fiind despre fondatorul Romaniei şi cel de-al doilea despre cel mai important lider sârb care şi-a atribuit titlul de imperator Romanie ( adică împărat al Romaniei , al Imperiului bizantin ) .


Constantin cel Mare


      Fondatorul Romaniei a fost tracul ( proto-românul ) Constantin cel Mare (n. 27 februarie 272 – d. 22 mai 337), fiindcă odată cu fondarea Constantinopolului a început existenţa României . Chiar dacă într-un mod oficial Imperiul Bizantin este prezentat ca fiind unul grec , el nu a fost doar grec, deoarece a fost fondat de către traci ( proto-români ) şi condus de către aceştia, până în sec VII atunci când Imperiul a fost grecizat de către împăratul Heraclius I  (n. 575 - d. 11 februarie 641) . Faptul că strămoşii noştri erau conştienţi de românismul lor, demonstrează încă o dată că ei nu au uitat că sunt urmaşi ai lui Constantin cel Mare , anume fii de Românie .



Imperiul fraţilor Asăneşti

     

      Acel lider sârb a fost Ștefan Uroș IV Dușan  (1308 – 20 decembrie 1355) . El a fost fondatorul ţaratului sârb , cea mai puternică formaţiune statală din istoria sârbilor . Un detaliu important este reprezentat de titlul purtat de acest principe şi anume : rex Rasie, imperator Romanie , adică rege al Raskăi ( adică al vechii Serbii ) şi împărat al Romaniei ( împărat al Imperiului Bizantin ) .


Stefan Dusan


      Ultimul, dar nu cel din urmă, a fost Petru Asan , el fiind domn al Vlahiei ( al ţării românilor ) şi unul dintre fondatorii Imperiului Valaho-Bulgar . Această denumire de "domn" îşi are originea în Epoca Dominatului , începută de către tracul ( proto-românul ) Diocleţian . Într-o scrisoare adresată occidentalilor  , el a spus în felul următor : "Eu mă trag din sângele românilor" şi că "Eu am mai multe drepturi asupra acestui pământ decât voi asupra Constantinopolului , eu mă trag din sângele românilor şi nu am făcut altceva decât să preiau ceea ce strămoşii mei au posedat odinioară "( adică să recapete vechea Romanie şi anume Imperiul Bizantin ) .
      După cum bine se vede, acest mare lider al românilor avea conştiinţă naţională şi mai ales cunoştea istoria neamului său . România nu este o invenţie artificială , însă e bine de ştiu că cei care vor să scoată România din istorie vor de fapt să distrugă România ca stat naţional şi pe români ca popor . 

Războinici români


      Ceea ce este important de ştiut constă în faptul că nu ungurii ca popor reprezintă o problemă sau naţionaliştii unguri, este chiar foarte bine că în Ungaria există mişcări naţionaliste, însă aceste mişcări pentru a ajuta cu adevărat Europa şi popoarele europene vor trebui să lupte atât pentru neamul lor cât şi pentru celelalte neamuri europene .
      Această concepţie de Internaţionalizare a Naţionalismului reprezintă fundamentul ideologiei Social Naţionalist Creştine ( SNC-iste ) , deoarece conform acestei ideologii ca naţionalist european trebuie să lupţi atât pentru poporul tău cât şi pentru celelalte neamuri europene care se află în pericol , fiindcă de soarta adevăratei Europe trebuie să se îngrijească fiecare neam european în parte şi astfel în loc de şovinism va exista mutualitate .
     Consider că românii vor reuşi să treacă peste această perioadă întunecată în care se află , iar primul pas este reprezentat de către cunoaşterea adevărului istoric şi al doilea pas este reprezentat de evoluţia personală a fiecărui individ .
  

2 iunie 2013

SNC - Importanta contextului istoric



Mahatma Gandhi


      Este cunoscut faptul că Mahatma Gandhi (*2 octombrie 1869, Porbandar/Kathiawar - †30 ianuarie 1948, New Delhi) a fost unul dintre cei mai mari gânditori ai secolului al XX-lea şi că ideile sale despre o rezistenţă paşnică şi o gândire eliberată de sub spectrul urii au reprezentat cu adevărat un lucru măreţ, însă anumiţi pseudo-intelectuali fac două greşeli enorme când vine vorba de Gandhi : 1)  prima greşeală este cea a omiterii faptului că înţeleptul indian a fost un naţionalist . Motivul principal al acestei omiteri este reprezentat de faptul că extremiştii de stânga vor să pună noţiunea de naţionalism într-o lumină proastă, vrând astfel prin intermediul îndoctrinării succesive să prezinte naţionalismul ca fiind o doctrină care promovează agresivitatea şi lipsa de înţelegere . Ceea ce este fals deoarece în prezent avem parte de agresivitate şi neînţelegere în Orientul Mijlociu , de curând şi-n Siria, iar acest măcel  nu este unul susţinut de către naţionalişti ci de către globaliştii anti-naţionalişti . Lor le este frică să recunoască faptul că Gandhi a fost un naţionalist, deoarece astfel ar distruge mitul naţionalistului agresiv, mit la care au lucrat fanatic şi cu migală timp de mai bine de un secol .

Revolta indiană din 1957


     2 ) A doua greşeală este cea a neglijării contextului istoric în care a acţionat Mahatma Gandhi, deoarece chiar dacă această reţetă a funcţionat în India, ea nu va funcţiona peste tot . Rezistenţa pasivă promovată de către Gandhi a funcţionat în India deoarece atunci englezii deţineau supremaţia militară şi economică , Gandhi era conştient de faptul că o revoltă armată a indienilor contra britanicilor ar fi avut un rezultat dezastruos . Naţionalistul indian fiind un om cult, fiind un bun cunoscător al istoriei Indiei, el ştia faptul că în 1857 naţionaliştii indieni au încercat să elimine dominaţia britanică printr-o revoltă armată , adică să elimine dominaţia britanică prin violenţă dar nu au reuşit . Această nereuşită i-a deschis ochii în legătură cu modul în care indienii vor putea să se elibereze de sub dominaţia străină , iar acea metodă nu mai putea fi una violentă, ci una paşnică deoarece ca orice naţionalist adevărat, Mahatma Gandhi a fost şi un vizionar , el înţelegând că indienii aveau de partea lor timpul ( deoarece niciun imperiu nu a fost şi nu va fi etern ) , inteligenţa ( intelectualii indieni luptau pentru extrapolarea ideii conform căreia India trebuia să fie eliberată ) şi forţa numărului ( britanicii fiind doar un mică minoritate ) .

    Ceea ce putem să învăţăm de la Mahatma Gandhi este să înţelegem contextul istoric , să nu ne lăsăm copleşiţi de ură, dar în acelaşi timp să înţelegem că reţeta indiană nu poate fucţiona în România sau în Europa, deoarece contextul este diferit, indienii nu aveau o elită indiană care să conducă deoarece India era condusă de către străini , în timp ce românii şi europenii sunt conduşi în cea mai mare parte de cozi de topor autohtone .
   Eliberarea României de sub dominaţia străină va avea loc doar odată cu înţelegerea contextului istoric în care se află .