31 iulie 2013

Neoliberalismul economic - Intre Ahriman si Ahura Mazda

  
Zoroastru




Rezumat :



                   În vechea mitologie a populaţiei indo-europene din Orientul Mijlociu se spunea că, înţeleptului Zoroastru i s-a revelat Ahura Mazda, zeitatea care reprezenta binele în lume, iar aceasta zeitate bună i-a atras atenţia lui Zoroastru, asupra influenţei distrugătoare a lui Ahriman, zeitatea negativă .
                La rândul său Neo-Liberalismul îl poate avea atât pe Ahriman sau pe Ahura Mazda, este imposibil ca Neo-Liberalismul să fie doar un Ahriman, aşa cum vor detractorii săi, dar în acelaşi timp este imposibil ca Neo-Liberalismul economic să fie bunătatea întruchipată, aşa cum ar vrea să îl prezinte apologeţii săi. Rămâne de văzut, cine va fi mai puternic în final, binele sau răul ?

Ahriman



            Din punct de vedere al definiţiei,  Neo-Liberalismul, reprezintă atât un concept filozofico-social, cât şi unul politico-economic, care vizează scăderea influenţei statului asupra economiei. Această scădere a influenţei puterii statului la nivelul economicului nu înseamnă că fosta putere a statului a dispărut, ea doar a fost transferată către alte structuri, iar acele structuri nu sunt naţionale , ci internaţionale .

Ahura Mazda


              O înţeleaptă vorbă românească spune aşa : “Pentru unul mumă , pentru altul ciumă„  această vorbă demonstrează faptul că orice fenomen, indiferent de natura lui, poate genera atât efecte pozitive, cât şi efecte negative.
                Ca fenomen social economic şi neo-liberalismul are părţile lui pozitive, cât şi părţile sale negative. Ambele aspecte trebuie cunoscute, deoarece doar odată cu însuşirea adecvată a acestor aspecte ne vom putea da seama dacă ele , per total, reprezintă ceva negativ, sau ceva pozitiv. Legătura dintre Neo-liberalism şi cei doi poli ai zoroastrismului, Ahriman  - întruchiparea răului şi Ahura Mazda – întruchiparea binelui, constă tocmai în acest contrast dintre bine şi rău .




                Ca un fapt divers, dar tot în legătură cu economia şi cu industria de maşini, este cel al Mazda Motor Corporation, al cărei nume derivă din Ahura Mazda, înţelepciunea şi armonia sunt caracteristicile esenţiale ale acestei divinităţi, de origine iraniană, înţelepciune şi armonie  de care, într-un mod evident, au avut nevoie şi japonezii atunci când au fondat această companie .
               Este interesant de văzut în contextul românesc actual, cât şi în viitor, dacă neo-liberalismul este un Ahriman sau un Ahura Mazda .
            Neo-liberalismul trebuie observat ca fenomen, atât din punctul de vedere al celor din ţările de origine, de unde provine acest produs, dar în acelaşi timp şi din punctul de vedere al celor a căror meserie este cea de a lucra la acest produs, pentru a beneficia de pe urma investiţiei .
             Influenţa Corporatismului trebuie văzută atât din punctul de vedere al “nativilor” (cei din a căror ţară provine acea corporaţie), cât şi din punctul de vedere al celor care adoptă acea macro-structură economică. Pentru „nativii” din clasa de jos (muncitori necalificaţi) , cât şi din punctul de vedere al celor din clasa medie spre cea joasă (muncitori calificaţi), corporatismul (concepţia neo-liberalistă materializată) reprezintă un mare dezavantaj, deoarece locurile lor de muncă vor fi luate de către “cei care adoptă”. Cei care vor profita de pe urma delocalizării, vor fi reprezentaţi de către vârfurile firmei şi de către cei cu o bază considerabilă de capital, sau într-un mod mai plastic : cei bogaţi vor deveni şi mai bogaţi în timp ce muncitorii nativi vor suferi de pe urma delocalizării .
             Pe de altă parte, cei care adoptă vor deţine avantajul de a avea un servici, însă acest avantaj este de fapt doar o faţă a monedei, cealaltă faţă a monedei este reprezentată de către abuzurile care pot să aibă loc, abuzuri abil mascate de către influenţa şi puterea monetară a corporaţiei respective, un exemplu elocvent în acest sens fiind reprezentat de către cazul “Roşia Montană „  caz în care s-ar fi sacrificat întreg ecosistemul, numai de dragul extragerii aurului,  sau mai bine spus de dragul profitului,  în detrimentul mediului natural şi al generaţiilor viitoare.
               Atunci când cei care pot crea locuri de muncă o fac doar de dragul îmbogăţirii, dar uită de factorul uman, uită de faptul că şi muncitorii au dreptul la un salariu de bun simţ şi mai ales au dreptul de a nu fi exploataţi.
                 Datorită faptului că puterea financiară a lumii se află în cea mai mare parte în mâinile corporaţiilor, corporaţii au început să se comporte ca nişte stăpâni la nivel mondial. Partea tragi-comică constă în faptul că, într-un mod oficial, se spune că Omenirea a făcut un pas înainte, trecând din stadiul medieval, într-un stadiu avansat, cel al capitalismului. Prezentul contrazice însă acest aspect oficial deoarece datorită concentrării puterii financiare a lumii, doar în mâna unor moguli bancari şi corporatişti, medievalismul a căpătat practic o nouă formă,  însă nu a făcut un pas înainte, înspre progres.
           Dacă în timpul Evului Mediu, puterea era deţinută de către principele domeniului respectiv, iar oamenii conlocuitori trebuiau să se supună principelui, aşa este şi în ziua de azi, numai că rolul principelui a fost preluat de către liderii corporaţiilor. Este adevărat că sistemul capitalist în forma lui neo-liberală generează eficienţă, dar de rodul acelei eficienţe trebuie să se bucure şi toţi cei care muncesc, în măsura în care îşi aduc aportul, nu doar un mic număr de indivizi să beneficieze de pe urma muncii, în timp ce ceilalţi doar slujesc, acesta se numeşte abuz .

 
Lordul Acton

              Lordul Acton a spus un lucru mare : “Puterea tinde să corupă, iar puterea absolută corupe într-un mod absolut„  prin urmare, în prezent, puterea  economică generează într-un mod natural o putere politică şi una mediatică.
                  Datorită apariţiei unui singur pol de putere economică, pol care devansează puterea economică a statelor, puterea statelor respective şi soarta popoarelor conlocuitoare se află în mâna acelui pol .
                     Pe de altă parte, pentru a deţine controlul atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere psihologico-social, este nevoie ca cei care deţin puterea financiară să deţină şi puterea de a controla opoziţia, tocmai din această cauză în prezent a apărut la orizont un hibrid straniu, hibrid format din două elemente principale: primul element este cel reprezentat de partea economică, cea a Capitalismului sălbatic, însă cel de-al doilea element este reprezentat de partea social-culturală dominată de către extrem stângism (individualism dus la extrem, internaţionalism, egalitarism, anti-sacralism). Aparent aceste două elemente se resping din punct de vedere ideologic, dar într-un mod real, ele se completează reciproc, partea economică fiind ocupată de către capitalismul salbatic, iar cea cultural-socială de către neo-marxism .
                  Aici întervine Ahrimanul din actualul sistem Neo-liberal, el este întreţinut de către doi piloni reprezentaţi de către cele două extreme, însă aceste două extreme coexistă, deoarece popoarele care acceptă, încercând să evite o extremă, se vor lovi de către cealaltă extremă ( şi practic se vor învârti în cerc, exact ca un câine care aleargă după propria coadă şi are impresia că înaintează, aşa şi popoarele au împresia că progresează, dar de fapt stagnează).

Occupy Wall Street


              Pentru a pipera un pic atmosfera, din când în când, apar şi revoluţiile artificiale, în care masele pot să protesteze, să îşi strige frustrările, să înjure, dar în final să nu schimbe nimic .
            Un exemplu elocvent în acest sens a fost Mişcarea Occupy Wall Street, mişcare de extremă stângă, anti-capitalistă, mişcare susţinută tocmai de un individ care s-a folosit de toate pârghiile sistemului capitalist pentru a se îmbogăţi, dar care într-un mod aparent straniu susţine mişcări de extremă stângă, acest individ este nimeni altul decât multimiliardarul George Soros.
                Partea interesantă vine atunci când realizăm faptul că el este un reprezentant al Wall Street-ului, dar totuşi, de ce susţine nişte mişcări politice care se află pe o poziţie anti-capitalistă ?

            
George Soros

          Motivul este unul simplu, prin această acţiune se doreşte crearea unei iluzii, prin care oamenii să aibă impresia că există cineva care le reprezintă interesele. În prezent este cât se poate de clar că au apărut o mulţime de voci anti-sistem, iar reprezentanţii de seamă ai sistemului, tocmai pentru a combate aceste voci, trebuie la rândul lor să creeze într-un mod artificial voci anti-sistem, în ideea de a contracara adevăratele voci .
                Există alternativă la acest sistem? Răspunsul este da, acea alternativă este reprezentată de către  A Treia Cale. Această cale este o gândire filozofică, dar în acelaşi timp A Treia Cale reprezintă şi o gândire economică.
             Din punct de vedere economic, A Treia Cale, reprezintă combinaţia armonioasă între proprietatea de stat şi cea privată, în cadrul acestui sistem, influenţei corporaţiilor i se vor opune, ca un concurent, întreprinderile de stat. Astfel se va reduce dependenţa statului faţă de investiţiile străine şi automat va scădea şi influenţa străină în stat. Din punct de vedere cultural, A Treia Cale combină de asemenea Conservatorismul şi Naţionalismul cu Pluralismul şi Progresismul, astfel un popor care adoptă această doctrină îşi va păstra caracteristicile naţionale, dar de asemenea va progresa. Progresul fără conservatorism înseamnă sinucidere etnică (Londra reprezintă un exemplu în acest sens, deoarece englezii de dragul Progresului, renunţă la drepturile lor ancestrale şi se auto-distrug ca etnie, în propria ţară), dar pe de altă parte, conservatorismul fără progres reprezintă stagnare, chinezii şi japonezii au fost prea conservatori în sec XIX şi au rămas în urma puterilor europene, dar chinezii şi japonezii s-au prins cum stă treaba şi apoi au început să evolueze, dar nu au renunţat la tradiţiile lor .

Solidaritatea Naționalistă Globală


                 Aceasta este şi cauza pentru care consider „exemplul asiatic” bun pentru români, deoarece astfel românii vor continua să existe ca popor, dar vor şi evolua. Din punctul de vedere al Filozofiei politice, A Treia Cale, reprezintă Socialismul care nu “evoluează” în Comunism şi mai ales Socialismul împăcat cu proprietatea privată şi drepturile cetăţeneşti.
                 Poporul român are puterea reală de a alege, însă trebuie să fie şi conştient de această putere de a alege. Actualul sistem se fondează pe iluzii, iluzii care nu reprezintă aspiraţiile poporului român, iluzii care ţin poporul român într-un întuneric al ignoraţei, întuneric întreţinut de către propaganda generatoare de ignoranţă.
             Viitorul va demonstra faptul că românii vor alege o doctrină care să le reprezintă aspiraţiile ca popor, o doctrină care să nu îi spolieze,o doctrină care să nu reprezinte condamnarea pe viitor a economiei naţionale.
           Cea mai mare minciună în ziua de azi este că nu se mai poate vorbi de popor în contextul Globalizării, partea interesantă constă în faptul că şi comuniştii promovau o globalizare intitulată Internaţionalism. Se pare că noua stângă reprezintă varianta capitalizată a vechiului comunism .



Bibliografie :  










   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu