8 iunie 2012

SNC – Obștea Sătească - Un model de rezistenţă economic


I - Istoria
Aşa cum oameni diferă,aşa şi modelele economice diferă de la un popor la altul.
Modelul economic trebuie construit într-un mod care să corespundă credinţelor şi aspiraţiilor acelui popor.
Poporul Român nu poate utiliza şi nici nu trebuie să utilizeze în totalitate un model economic străin fiindcă acel model economic având la bază o concepţie străină nu poate corespunde aspiraţiilor poporului care îl acceptă.
 Asta nu înseamnă că trebuie să refuzăm tot ce este străin,noi trebuie să fim inteligenţi şi să preluăm ceea ce corespunde cu felul nostru de a trăi şi de a gândi,nu trebuie să preluăm o concepţie inutilă pentru noi deoarece dacă vom face acest lucru vom face apel la o utopie,care va rămâne la stadiul unei doctrine trâmbiţată de cei indocrinaţi dar imposibil de utilizat.
 Noi trebuie să învăţăm din greşelile trecutului şi trebuie să ne ferim de lipsa de realism fiindcă ea ne împinge să le repetăm.
 Istoria ne învaţă că trebuie să fim originali pentru a progresa este inutil să schimbăm într-una Constituţia dacă schimbarea nu vine din interior.
 Modelul de rezistenţă economică pe care trebuie să îl adoptăm este unul autohton,cel al obştei săteşti,model folosit cu succes de strămoşii nostri traci şi preluat de către urmaşii lor,adică străbunii noştri.
 Obştea sătească a fost pentru român exact ca o fortăreaţă împotriva expansiunilor popoarelor migratoare sau chiar a imperiilor.
 Rezistenţa şi vigoarea legendară a românilor devenise într-un timp un subiect straniu pentru fraţii latini din Apus deoarece ei nu puteau înţelege modul în care a supravieţuit  identitatea latină atunci când am fost ( şi suntem ) înconjuraţi de o “ Mare Slavă ”.
 La acest capitol poporul român a sfidat istoria deoarece este foarte greu pentru o naţiune care face parte dintr-un alt grup al neamurilor native europene  ( în cazul nostru latinii ) să nu fie asimilat devenind o component a popoarelor deţinătoare a unei superiorităţi numerice covârşitoare.
 Pentru a ne da seama de rezistenţa noastră trebuie să dau exemplul ramurii neamului Germanic care a creat poporul francez şi anume Francii.
 Francii chiar dacă au fost nişte bravi războinici ei nu au avut puterea necesară să facă faţă “Oceanului  Latin” care îi înconjura.
 Francii au avut toate atuurile pentru a conduce o ţară însă au fost lipsiţi de un element fundamental,cel al supravieţuirii.
Aceeaşi soartă au avut-o puternicii Cumanii care s-au contopit cu strămoşii noştrii devenind una cu noi.
 În trecut poporul român a reuşit să găsească o cale către supravieţuire chiar dacă a trecut prin nişte situaţii aproape imposibile.
 În prezent problema este cu totul alta,dacă înainte dispariţia putea să fie cauzată de către un inamic violent ( însă nu a fost să fie aşa fiindcă violenţa adversarului a generat o rezistenţă pe măsură ),acum lupta este dusă două planuri diferite : pe cel economic şi pe cel pshihologic.
 Fiindcă violenţa generează o reacţie promtă,adversarii noştri au descoperit că nu mai este nevoie să o folosească pentru a ne slăbi,ei au nevoie decât de “verzişori” şi de nişte indivizi dispuşi să ne închidă ochii.


II - Economia

Primul pas pentru crearea unei rezistenţe economice este reprezentat de conştientizarea unei stări de fapt,dacă în trecut s-a mers pe principiul economic lasă aşa că merge ” sau “stai liniştit,totul o să fie bine ”,duritatea şi în acelaşi timp complexitatea prezentului ne obligă să ne gândim cu seriozitate la chestiunile economice,actuala realitate economică trebuie să ne facă să conştientizăm faptul că o următoare greşeală pe plan economic se va dovedi fatală pentru libertatea noastră economică!
 Nu mai este loc de promisiuni deşarte,acţiunea promtă trebuie să pusă în aplicare!
 Din punctual meu de vedere economic-politic,cea mai bună politică economic este reprezentată de cea a faptei,nu a cea a vorbei deoarece este mai uşor să vorbeşti despre o utopia mirifică decât să spui adevărul cel usturător.
 Obştea sătească trebuie să se fundamenteze pe două planuri care se completează reciproc şi anume : cel economic şi cel alimentar.
 Din punct de vedere alimentar punerea în aplicare a vechilor obiceiuri ne va salva de actualul process degenerativ care are loc la acest nivel şi anume : legumele şi fructele se scumpesc în timp ce produsele de tip junk-food se ieftinesc şi devin din ce în ce mai atractive.
 Principiul alimentar al obştei săteşti era următorul : Consum cât produc,iar ceea ce îmi rămâne pun deoparte ( un principiu economic care poate fi aplicat cu success şi astăzi ) !
 Aplicând acest principiu ne ferim de diferite tipuri de boli şi astfel ne vom proteja şi familia de aceste elemente negative.
 Din punctul meu de vedere este inutil să accepţi nişte produse alimentare mai uşor de procurat  şi mai ieftine dacă aceste produse te vor baga în spital!
 Din punct de vedere economic este mai bine să cumperi un produs alimentar natural dar mai scump fiindcă doar un acest tip de produs iţi poate oferi o satisfacţie mai mare pe termen lung,te vei simţi mai bine şi vei fi capabil.
 Pentru a îmi întari argumentele voi da un exemplu concret : un kilogram de cartofi este 2 lei,o porţie mică de cartofi ( 200 gr )la un fast-food este 4 lei.Făcând un calcul simplu iţi dai seama că în loc să dai 4 lei pe 200 gr de cartofi făcându-i singur vei economisi cel puţin 2 lei,plus că respective cantitate va fi de 5 ori mai mare!
 Aparent 2 lei economisiţi săptămânal reprezintă o sumă mică dar calculând la nivelul unui an vei reuşi să economiseşti 96 de lei ( 2 * 4 = 8 lei , 8 *12 = 96 lei ),să presupunem că din această sumă vei da statului 40 de lei ( un fond pentru construirea de locuinţe ).
 Dacă încă această sumă pare mică pentru a demonstra valoarea ei trebuie să gândim la nivel de judet,acolo unde există 50.000 de oameni capabili să dea această sumă vom avea 2 000 000 de lei noi,adică banii necesari pentru construirea a 20 de locuinţe ( la colosalele preţuri actuale ).
 La nivel naţional vom avea într-un an banii pentru 820 de locuinţe şi asta numai economisind banii pe cartofii prăjiţi de la un fast food.
 Pentru a pune în aplicare o astfel de idee trebuie să o preluăm şi să o utilizăm.
 Din punct de vedere economic obştea sătească vă oferii satisfacţii mai mari însă numai în timp fiindcă produsele economice create de către aceasta vor fi destinate auto-consumului,va fi un pas greu dar trebuie să fie făcut pentru a ne asigura existenţa fizică şi economică.
 Evident că vom pierde nişte timpi importanţi faţă de puterile economice ale lumii noastre,însă asta nu este o problemă,problema cea mai mare ste reprezentată de pierderea controlului asupra economiei şi atumat pierderea independenţei.
 Vremurile grele au venit însă noi trebuie să fim îndeajuns de abili încât să scăpăm de ele.

 
III – Sacrificiul

Ideea de sacrificiu în cadrul obştei săteşti nu este aceiaşi cu sacrificiul primitiv care avea un caracter pur fizic rănind trupul,sacrificiul în cadrul obştei săteşti are un caracter spiritual fiindcă numai atunci când vei fi pregătit din punct de vedere spiritual vei fi capabil să faci parte dintr-o astfel de proprietate.
 Dreapta credinţă merge mână în mână cu o economie puternică deoarece numai un om corect şi credincios poate să administreze o ţară într-un mod eficient.
Un om cu verticalitate are efectul Soarelui în cadrul Sistemului Solar fiindcă numai în jurul unei personalităţi puternice vor “gravita” celelalte persoane care se vor îndrepta şi ele la rândul lor.
Într-o obşte sătească oamenii trebuie să trăiască într-o frăţie fiindcă numai aşa pot atinge prosperitatea economică.
Pentru a îmi spune punctul de vedere într-un mod cât mai elocvent trebuie să dau un exemplu de ordin economic,un soi de pildă.
 Să presupunem că într-o comunitate există 1000 de oameni,în această comunitate există 4 grupuri puternice care înfluenţează viaţa comunităţii,primul grup este specializat pe crearea de piuliţe,al doilea grup este specializat pe crearea de obiecte din lemn,al treilea grup  este specializat pe crearea de picioare de masă şi al patrulea grup este specializat în publicitate.
Din păcate în această comunitate nu există armonie,fiecare face ceea ce îl taie capul,fiecare îşi urmează propriul lui interes egoist.
 Lipsa de armonie în această comunitate are un efect negativ asupra economiei fiindcă grupurile nu colaborează ci preferă să colaboreze cu alte grupuri din exterior în schimbul unor taxe mult mai mari.
 Lipsa de armonie a făcut în aşa fel încât elitele acelei comunităţi să piardă controlul asupra economiei.
 Dacă elitele acelei comunităţi ar aplica principiile obştei săteşti,problemele ar dispărea fiindcă pricipiul frăţiei creştine odată aplicat va rezolva problemele generate de egoismul tipic fiinţei umane lipsite de sub-strat spiritual.
 Ideea de colaborare în scopul prosperării nu trebuie să rămână la un pur nivel doctrinar ci trebuie trebuie să se materializeze prin faptă.
 Ajutorul reciproc oricât de mic ar fi el tot poate avea efect spectaculoase în timp.
 Exemplul va fi reprezentat de aceeaşi comunitate de 1000 de oameni,să presupunem că din aceşti indivizi doar 500 au un loc de muncă stabil şi pot dona lunar o sumă de bani.
 Iar această comunitate are nevoie de două tractoare pentru a işi îmbunătăţii capacitatea agricolă.
Dacă lunar toate persoanele capabile vor dona 10 lei într-un an comunitatea va putea strânge 60000 de lei,bani pe care îi va putea folosi pentru a cumpăra utilijale necesare  
îmbunătăţirii capacitatăţii agricole.
 Un dicton deştept din punct de vedere economic spunea în felul următor : “Cine nu munceşte,nu mănâncă”,evident că munca nu poate avea doar un character pur fizic,ea trebuie să capete şi dimensiuni intelectuale.
 Spirituale,Intelectuale şi fizice trebuie să fie caracteristicile comunităţii obşteşti,o comunitate puternică care deţine toate aceste caracteristici nu poate să fie decât una puternică din punct de vedere economic.
 Spiritualul este în legătură cu Materialul aşa cum Intelectualul este în strânsă legătură cu Prosperitatea,toate au un numitor comun şi anume Credinţa că lucrurile se vor îndrepta spre bine dacă munca va fi rasplătită aşa cum se cuvine!


IV – Educaţia Economică

Exact aşa cum avem nevoie să citim o carte de Francois Rabelais dacă vrem să aflăm mai multe despre “dedesupturile” politice şi sociale ale Franţei secolului al XVI – lea,pentru a afla mai multe despre secretele economiei trebuie să mergem la sursă pentru a găsi soluţia cea mai bună.
Obştea sătească pe lângă aspectul productiv ea trebuie să se ocupe şi ocupaţia economică pe două planuri : cel şcolar şi cel familial.
 Un copil pentru a deveni un adult eficient pentru sine şi pentru poporul din care face parte trebuie să primească o educaţie bună,trebuie să fie învăţat că doar munca ( fizică sau intelectuală ) te ridică pe nivel social,copilul trebuie invăţat să işi aleagă cu atenţie modelele în viaţă fiindcă o persoană care din egoism urcă pe scara socială fără să merite acest lucru nu este nimic mai mult decât un element negativ,iar un model negativ generează la rândul său un model negativ.
 Într-o societate exact ca în anticul semn Yin şi Yang există Rău şi Bine iar copilul trebuie să fie îndeajuns de bine pregătit încât să facă o distincţie clară între aceste două elemente.
 Economia poate fi privită ca o artă iar copilul trebuie să fie pentru economie ceea ce a fost Mihai Eminescu pentru poezie.
 Pentru a îmi susţine punctul de vedere în acest sens va trebui să dau un exemplu legat de acel copil educat în stil economic,el fiind informat va înţelege că pilonul economiei unei gospodări ca şi unei ţări este producţia.
 Pentru a înţelege că este mai important să produci voi da un exemplu legat de producţia de ouă,un pachet de ouă costă 20 de lei,acel pachet conţine 20 de ouă,o clocitoare are un spaţiu necesar pentru 40 de ouă şi un preţ de 150 de lei.
 Chiar dacă omul care va alege să cumpere clocitoarea va plăti 130 de euro în plus el va ieşi în câştig în viitor fiindcă acea clocitoare va scoate pe puţin 15 găini iar acele găini vor produce aproximativ 10 ouă pe zi,ţinând cont de faptul că preţul minim pe piaţă pentru un ou este de 0.50 lei,acel om va fi capabil să producă de 5 lei zilnic şi într-o singură lună işi va acoperi datoria şi mai mult decât atât va reuşi să acopere şi preţul pachetului de ouă!
 În acest caz vorbesc la nivelul unei singure persoane care descoperă că poate deveni producătoare la rândul ei ( evident că pe sectorul pe care se poate acţiona ) şi astfel ajunge să fie independentă din punct de vedere economic,o comunitate care aplică aceeaşi reţeţă poate deveni la rândul ei independentă din punct de vedere economic.
 Acea comunitate care va aplica acest tip de gândire va fi acea comunitate întoarsă la valorile tradiţionale ale Obştei săteşti.
 Aplicând această metodă magazinele de la oraşe în loc să importe oua vor putea cumpăra ouă de la ţăranii producători autohtoni şi astfel odată ce produsele acestor ţărani producători  vor fi cumpărate România va avea o nouă clasă socială şi anume : clasa de mijloc formată din ţărani producători.
 Eu repet ideea de producător şi vânzător fiindcă România dacă vrea să devină sănătoasă din punct de vedere economic va trebui să renunţe la intermediari şi să investească în cei care produc.
 Doar o persoană cu educaţie economică va fi capabilă să inţeleagă că este mai bine ca Statul Român să investească intr-o clasă mijlocie de producători decât să “pompeze” bani în indivizi care déjà au ajuns în clasa superioară din punct de vedere economic.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu