I - Istoria
Aşa cum oameni diferă,aşa
şi modelele economice diferă de la un popor la altul.
Modelul economic trebuie
construit într-un mod care să corespundă credinţelor şi aspiraţiilor acelui
popor.
Poporul Român nu poate
utiliza şi nici nu trebuie să utilizeze în totalitate un model economic străin
fiindcă acel model economic având la bază o concepţie străină nu poate
corespunde aspiraţiilor poporului care îl acceptă.
Asta nu înseamnă că trebuie să refuzăm tot ce
este străin,noi trebuie să fim inteligenţi şi să preluăm ceea ce corespunde cu
felul nostru de a trăi şi de a gândi,nu trebuie să preluăm o concepţie inutilă
pentru noi deoarece dacă vom face acest lucru vom face apel la o utopie,care va
rămâne la stadiul unei doctrine trâmbiţată de cei indocrinaţi dar imposibil de
utilizat.
Noi trebuie să învăţăm din greşelile trecutului
şi trebuie să ne ferim de lipsa de realism fiindcă ea ne împinge să le repetăm.
Istoria ne învaţă că trebuie să fim originali
pentru a progresa este inutil să schimbăm într-una Constituţia dacă schimbarea
nu vine din interior.
Modelul de rezistenţă economică pe care
trebuie să îl adoptăm este unul autohton,cel al obştei săteşti,model folosit cu
succes de strămoşii nostri traci şi preluat de către urmaşii lor,adică
străbunii noştri.
Obştea sătească a fost pentru român exact ca o
fortăreaţă împotriva expansiunilor popoarelor migratoare sau chiar a
imperiilor.
Rezistenţa şi vigoarea legendară a românilor
devenise într-un timp un subiect straniu pentru fraţii latini din Apus deoarece
ei nu puteau înţelege modul în care a supravieţuit identitatea latină atunci când am fost ( şi
suntem ) înconjuraţi de o “ Mare Slavă ”.
La acest capitol poporul român a
sfidat istoria deoarece este foarte greu pentru o naţiune care face parte
dintr-un alt grup al neamurilor native europene ( în cazul nostru latinii ) să nu fie asimilat
devenind o component a popoarelor deţinătoare a unei superiorităţi numerice
covârşitoare.
Pentru a ne da seama de rezistenţa
noastră trebuie să dau exemplul ramurii neamului Germanic care a creat poporul
francez şi anume Francii.
Francii chiar dacă au fost nişte
bravi războinici ei nu au avut puterea necesară să facă faţă “Oceanului Latin” care îi înconjura.
Francii au avut toate atuurile
pentru a conduce o ţară însă au fost lipsiţi de un element fundamental,cel
al supravieţuirii.
Aceeaşi soartă au avut-o puternicii Cumanii care s-au contopit cu strămoşii
noştrii devenind una cu noi.
În trecut poporul român a reuşit
să găsească o cale către supravieţuire chiar dacă a trecut prin nişte situaţii
aproape imposibile.
În prezent problema este cu totul
alta,dacă înainte dispariţia putea să fie cauzată de către un inamic violent (
însă nu a fost să fie aşa fiindcă violenţa adversarului a generat o rezistenţă
pe măsură ),acum lupta este dusă două planuri diferite : pe cel economic şi pe
cel pshihologic.
Fiindcă violenţa generează o
reacţie promtă,adversarii noştri au descoperit că nu mai este nevoie să o
folosească pentru a ne slăbi,ei au nevoie decât de “verzişori” şi de nişte
indivizi dispuşi să ne închidă ochii.
II - Economia
Primul pas pentru crearea
unei rezistenţe economice este reprezentat de conştientizarea unei stări de
fapt,dacă în trecut s-a mers pe principiul economic “lasă aşa că merge ” sau “stai liniştit,totul o să fie bine ”,duritatea
şi în acelaşi timp complexitatea prezentului ne obligă să ne gândim cu
seriozitate la chestiunile economice,actuala realitate economică trebuie să ne
facă să conştientizăm faptul că o următoare greşeală pe plan economic se va
dovedi fatală pentru libertatea noastră economică!
Nu mai este loc de promisiuni
deşarte,acţiunea promtă trebuie să pusă în aplicare!
Din punctual meu de vedere economic-politic,cea
mai bună politică economic este reprezentată de cea a faptei,nu a cea a vorbei
deoarece este mai uşor să vorbeşti despre o utopia mirifică decât să spui
adevărul cel usturător.
Obştea sătească trebuie să se
fundamenteze pe două planuri care se completează reciproc şi anume : cel
economic şi cel alimentar.
Din punct de vedere alimentar
punerea în aplicare a vechilor obiceiuri ne va salva de actualul process degenerativ
care are loc la acest nivel şi anume : legumele şi fructele se scumpesc în timp
ce produsele de tip junk-food se ieftinesc şi devin din ce în ce mai atractive.
Principiul alimentar al obştei
săteşti era următorul : Consum cât produc,iar ceea ce îmi rămâne pun deoparte (
un principiu economic care poate fi aplicat cu success şi astăzi ) !
Aplicând acest principiu ne ferim
de diferite tipuri de boli şi astfel ne vom proteja şi familia de aceste elemente
negative.
Din punctul meu de vedere este
inutil să accepţi nişte produse alimentare mai uşor de procurat şi mai ieftine dacă aceste produse te vor baga
în spital!
Din punct de vedere economic este
mai bine să cumperi un produs alimentar natural dar mai scump fiindcă doar un
acest tip de produs iţi poate oferi o satisfacţie mai mare pe termen lung,te
vei simţi mai bine şi vei fi capabil.
Pentru a îmi întari argumentele voi
da un exemplu concret : un kilogram de cartofi este 2 lei,o porţie mică de
cartofi ( 200 gr )la un fast-food este 4 lei.Făcând un calcul simplu iţi dai
seama că în loc să dai 4 lei pe 200 gr de cartofi făcându-i singur vei
economisi cel puţin 2 lei,plus că respective cantitate va fi de 5 ori mai mare!
Aparent 2 lei economisiţi
săptămânal reprezintă o sumă mică dar calculând la nivelul unui an vei reuşi să
economiseşti 96 de lei ( 2 * 4 = 8 lei , 8 *12 = 96 lei ),să presupunem că din această sumă vei da statului 40
de lei ( un fond pentru construirea de locuinţe ).
Dacă încă această sumă pare mică pentru a
demonstra valoarea ei trebuie să gândim la nivel de judet,acolo unde există
50.000 de oameni capabili să dea această sumă vom avea 2 000 000 de lei
noi,adică banii necesari pentru construirea a 20 de locuinţe ( la colosalele
preţuri actuale ).
La nivel naţional vom avea într-un an banii
pentru 820 de locuinţe şi asta numai economisind banii pe cartofii prăjiţi de
la un fast food.
Pentru a pune în aplicare o astfel de idee
trebuie să o preluăm şi să o utilizăm.
Din punct de vedere economic obştea sătească
vă oferii satisfacţii mai mari însă numai în timp fiindcă produsele economice
create de către aceasta vor fi destinate auto-consumului,va fi un pas greu dar
trebuie să fie făcut pentru a ne asigura existenţa fizică şi economică.
Evident că vom pierde nişte timpi importanţi
faţă de puterile economice ale lumii noastre,însă asta nu este o
problemă,problema cea mai mare ste reprezentată de pierderea controlului asupra
economiei şi atumat pierderea independenţei.
Vremurile grele au venit
însă noi trebuie să fim îndeajuns de abili încât să scăpăm de ele.
III – Sacrificiul
Ideea de sacrificiu în
cadrul obştei săteşti nu este aceiaşi cu sacrificiul primitiv care avea un
caracter pur fizic rănind trupul,sacrificiul în cadrul obştei săteşti are un
caracter spiritual fiindcă numai atunci când vei fi pregătit din punct de
vedere spiritual vei fi capabil să faci parte dintr-o astfel de proprietate.
Dreapta credinţă merge mână în mână cu o
economie puternică deoarece numai un om corect şi credincios poate să
administreze o ţară într-un mod eficient.
Un om cu verticalitate are
efectul Soarelui în cadrul Sistemului Solar fiindcă numai în jurul unei
personalităţi puternice vor “gravita” celelalte persoane care se vor îndrepta şi ele la rândul lor.
Într-o obşte sătească
oamenii trebuie să trăiască într-o frăţie fiindcă numai aşa pot atinge
prosperitatea economică.
Pentru a îmi spune punctul
de vedere într-un mod cât mai elocvent trebuie să dau un exemplu de ordin
economic,un soi de pildă.
Să presupunem că într-o comunitate există 1000
de oameni,în această comunitate există 4 grupuri puternice care înfluenţează
viaţa comunităţii,primul grup este specializat pe crearea de piuliţe,al doilea
grup este specializat pe crearea de obiecte din lemn,al treilea grup este specializat pe crearea de picioare de
masă şi al patrulea grup este specializat în publicitate.
Din păcate în această
comunitate nu există armonie,fiecare face ceea ce îl taie capul,fiecare îşi
urmează propriul lui interes egoist.
Lipsa de armonie în această comunitate are un
efect negativ asupra economiei fiindcă grupurile nu colaborează ci preferă să
colaboreze cu alte grupuri din exterior în schimbul unor taxe mult mai mari.
Lipsa de armonie a făcut în aşa fel încât
elitele acelei comunităţi să piardă controlul asupra economiei.
Dacă elitele acelei comunităţi ar aplica
principiile obştei săteşti,problemele ar dispărea fiindcă pricipiul frăţiei
creştine odată aplicat va rezolva problemele generate de egoismul tipic fiinţei
umane lipsite de sub-strat spiritual.
Ideea de colaborare în scopul prosperării nu
trebuie să rămână la un pur nivel doctrinar ci trebuie trebuie să se
materializeze prin faptă.
Ajutorul reciproc oricât de mic ar fi el tot
poate avea efect spectaculoase în timp.
Exemplul va fi reprezentat de aceeaşi
comunitate de 1000 de oameni,să presupunem că din aceşti indivizi doar 500 au
un loc de muncă stabil şi pot dona lunar o sumă de bani.
Iar această comunitate are nevoie de două
tractoare pentru a işi îmbunătăţii capacitatea agricolă.
Dacă lunar toate
persoanele capabile vor dona 10 lei într-un an comunitatea va putea strânge
60000 de lei,bani pe care îi va putea folosi pentru a cumpăra utilijale
necesare
îmbunătăţirii
capacitatăţii agricole.
Un dicton deştept din punct de vedere economic
spunea în felul următor : “Cine nu munceşte,nu mănâncă”,evident că munca nu poate
avea doar un character pur fizic,ea trebuie să capete şi dimensiuni
intelectuale.
Spirituale,Intelectuale şi fizice
trebuie să fie caracteristicile comunităţii obşteşti,o comunitate puternică care
deţine toate aceste caracteristici nu poate să fie decât una puternică din
punct de vedere economic.
Spiritualul este în legătură cu
Materialul aşa cum Intelectualul este în strânsă legătură cu
Prosperitatea,toate au un numitor comun şi anume Credinţa că lucrurile se vor
îndrepta spre bine dacă munca va fi rasplătită aşa cum se cuvine!
IV – Educaţia Economică
Exact aşa cum avem nevoie
să citim o carte de Francois Rabelais dacă vrem să aflăm mai multe despre “dedesupturile”
politice şi sociale ale Franţei secolului al XVI – lea,pentru a afla mai multe despre secretele economiei trebuie să
mergem la sursă pentru a găsi soluţia cea mai bună.
Obştea sătească pe lângă
aspectul productiv ea trebuie să se ocupe şi ocupaţia economică pe două planuri
: cel şcolar şi cel familial.
Un copil pentru a deveni un adult eficient pentru
sine şi pentru poporul din care face parte trebuie să primească o educaţie
bună,trebuie să fie învăţat că doar munca ( fizică sau intelectuală ) te ridică
pe nivel social,copilul trebuie invăţat să işi aleagă cu atenţie modelele în
viaţă fiindcă o persoană care din egoism urcă pe scara socială fără să merite
acest lucru nu este nimic mai mult decât un element negativ,iar un model
negativ generează la rândul său un model negativ.
Într-o societate exact ca în anticul semn Yin
şi Yang există Rău şi Bine iar copilul trebuie să fie îndeajuns de bine
pregătit încât să facă o distincţie clară între aceste două elemente.
Economia poate fi privită ca o artă iar
copilul trebuie să fie pentru economie ceea ce a fost Mihai Eminescu pentru
poezie.
Pentru a îmi susţine punctul de vedere în
acest sens va trebui să dau un exemplu legat de acel copil educat în stil
economic,el fiind informat va înţelege că pilonul economiei unei gospodări ca
şi unei ţări este producţia.
Pentru a înţelege că este mai important să
produci voi da un exemplu legat de producţia de ouă,un pachet de ouă costă 20
de lei,acel pachet conţine 20 de ouă,o clocitoare are un spaţiu necesar pentru
40 de ouă şi un preţ de 150 de lei.
Chiar dacă omul care va alege să cumpere
clocitoarea va plăti 130 de euro în plus el va ieşi în câştig în viitor fiindcă
acea clocitoare va scoate pe puţin 15 găini iar acele găini vor produce
aproximativ 10 ouă pe zi,ţinând cont de faptul că preţul minim pe piaţă pentru
un ou este de 0.50 lei,acel om va fi capabil să producă de 5 lei zilnic şi
într-o singură lună işi va acoperi datoria şi mai mult decât atât va reuşi să
acopere şi preţul pachetului de ouă!
În acest caz vorbesc la nivelul unei singure
persoane care descoperă că poate deveni producătoare la rândul ei ( evident că
pe sectorul pe care se poate acţiona ) şi astfel ajunge să fie independentă din
punct de vedere economic,o comunitate care aplică aceeaşi reţeţă poate deveni
la rândul ei independentă din punct de vedere economic.
Acea comunitate care va aplica acest tip de
gândire va fi acea comunitate întoarsă la valorile tradiţionale ale Obştei
săteşti.
Aplicând această metodă magazinele de la oraşe
în loc să importe oua vor putea cumpăra ouă de la ţăranii producători autohtoni
şi astfel odată ce produsele acestor ţărani producători vor fi cumpărate România va avea o nouă clasă
socială şi anume : clasa de mijloc formată din ţărani producători.
Eu repet ideea de producător şi vânzător
fiindcă România dacă vrea să devină sănătoasă din punct de vedere economic va
trebui să renunţe la intermediari şi să investească în cei care produc.
Doar o persoană cu educaţie economică va fi
capabilă să inţeleagă că este mai bine ca Statul Român să investească intr-o
clasă mijlocie de producători decât să “pompeze” bani în indivizi
care déjà au ajuns în clasa superioară din punct de vedere
economic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu