Stefan cel Mare |
Iisus Hristos ( 4 î.H - 30 d.H ) Ahile , Enea , Moise , David ( 1040 - 970 î.H ) , Darius ( 550 - 522 î.H ) , Pericle ( 495 - 429 î.H ) , Alexandru Macedon ( 356 - 323 î.H ) , Burebista ( 100 - 44 î.H ) , Decebal ( cca 50 - 106 ) , Romulus , Caesar ( 100 - 44 î.H ) , Octavian ( 62 î.H - 14 d.H ) , Traian ( 53 - 117 d.H ) , Constantin cel Mare ( 272 -337 î.H ) , Iustinian ( 527 - 565 ) , Theodoric cel Mare ( 454 - 526 ) , Clovis ( 466 - 511 ) , Ioana d'Arc (n. 6 ianuarie 1412 – d. 30 mai 1431) , Mohamed ( n. . 570, Mecca; d. 8 iunie 632, Medina), Suleiman Magnificul ( n. 6 noiembrie 1494 - d. 5 septembrie 1566) , Frederic al II-lea ( n. 24 ianuarie 1712, Berlin - d. 17 august 1786, Potsdam) , Petru cel Mare ( n. 9 iunie 1672 – d. 8 februarie 1725) , Vlad al III-lea Țepeș (n. decembrie 1431 - d. decembrie 1476) , Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzești - d. 2 iulie 1504, Suceava) , Mihai Viteazul (n. 1558, Târgul de Floci - d. 9 august 1601, Turda) , Napoleon ( n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în insula Sfânta Elena) , George Washington (n. 22 februarie 1732, Westmoreland, Virginia — d. 14 decembrie 1799, Mount Vernon, Virginia) , Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus - d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) , Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 la Huși - d. 30 noiembrie 1938) , Benito Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra ) .
Octavian Augustus |
Caractere diferite , metode diferite , naţiuni diferite dar totuşi un liant comun , acel liant comun fiind chiar pasiunea arzătoare pentru schimbare .
Toate aceste nume aleatoriu enumerate sunt nişte nume sonore, cunoscute de mulți oameni , nume rămase nu numai în mentalul colectiv al oamenilor ci și în istorie . Istoria nu poate uita aceste personaje deoarece aceste personaje au punctat în istorie, iar prezența lor a fascinat , dar în acelaşi timp a și contrariat pe contemporani .
Mihai Viteazu |
Deosebirea dintre ei și ceilalți contemporani a fost făcută tocmai de modul în care au tratat problemele . Ei au făcut diferența față de ceilalți contemporani deoarece ei înșiși au reprezentat o diferență , au reprezentat ceva diferit și pozitiv pentru națiunile lor .
Alexandru Macedon |
În prezent ni se spune că trebuie să fim moderați , să fim cuminți și ascultători față de toate elucubraţiile debitate de "aleşii noștrii" , în concluzie ni se cere să fim pasivi și să acceptăm răul reprezentat de corectitudinea politică deoarece acesta este modul prin care ne auto-limităm din punct de vedere mintal .
Corneliu Zelea Codreanu |
Acesta este şi motivul pentru care în ziua de azi ni se spune că radicalismul este un lucru rău , că radicalismul reprezintă un rău pentru societate . Radicalismul reprezintă "sperietoarea" pentru cei care cred că puterea lor este eternă deoarece doar un radicalism le poate arăta aleşilor corupţi şi trădători faptul că puterea lor este efemeră şi că există o altă cale , nouă , şi mult mai bună decât cea propusă de actualul sistem .
Frederick cel Mare |
Tocmai aici au acţionat în istorie radicalii , ei au arătat că există o cale mult mai bună decât cea a mediocrităţii şi cea a spunerii faţă de un sistem vechi , într-un cuvânt , ei au reprezentat schimbarea . Această schimbare este terifiantă pentru cei care vor să facă dintr-un popor o masă de manevră , supusă şi lipsită de apartenenţă naţională . Această schimbare înseamnă sfârşitul slăbiciunii , sfârşitul dominaţiei străine şi începutul independenţei .
Pericle |
Radicalismul nu reprezintă un element negativ sau iraţional, acest element reprezintă vigoarea necesară deşteptării unei naţiuni din somnul cel de moarte , reprezintă curajul de a păşi pe o nouă treaptă evolutivă .
Benito Mussolini |
De ce este nevoie de radicalism pentru schimbare ? Pentru a răspunde mai bine la această întrebare este nevoie de o personificare , acea personificare fiind reprezentată de o balanţă . În partea stângă a balanţei se află o mare greutate , această greutate reprezintă răul , pe când în partea dreaptă , greutăţile sunt mult mai mici , aceste greutăţi reprezentând acţiuni moderate de echilibrare a balanţei . Ţinând cont de toate aceste aspecte , singurul mod de reechilibrare a balanţei este ca în partea dreaptă să fie pusă o greutate similară celei din stânga, această greutate al cărei rol este reechilibrarea fiind radicalismul . Radicalismul nu înseamnă o schimbare pe sfert , o schimbare pe jumătate, ci o schimbare totală . Tocmai spre această schimbare totală în bine trebuie să ne îndreptăm dacă vrem să fim cu adevărat liberi .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu