Mesajul lui Iisus

Venirea lui Iisus Hristos în lumea noastră a reprezentat, probabil, cea mai importantă manifestare a divinității din câte a putut avea parte rasa umană. Acest fapt semnificativ, care a dat naștere Creștinismului, a ieșit în evidență prin mesajul atât de direct pe care ni l-a transmis Mântuitorul, trimis nouă de către Tatăl. Dar câți dintre noi putem înțelege cu adevărat această venire a lui Iisus?

După cum știm, atunci când Mântuitorul a sosit pe lume, au apărut conflicte. Împăratul Irod, vestit de cei trei magi, a luat cunoștință de nașterea unui Împărat al Iudeilor. Nesuportând faptul că iudeii au un împărat al lor, în măsura în care el era rege peste Iudeea, acesta a poruncit să fie uciși toți pruncii de parte bărbătească : ”Atunci Irod, când a văzut că fusese înșelat de magi, s-a mâniat foarte tare, și a trimes să omoare pe toți pruncii de parte bărbătească, de la doi ani în jos, care erau în Betleem și în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai de la magi” (Matei 2, 16).

Pruncii uciși de Irod

După ce Mântuitorul a reușit să scape din mâinile regelui, fugind în Egipt cu Sfânta Fecioară, după moartea lui Irod au revenit în țara lui Israel. Întors înapoi, Fariseii și Saducheii au încercat de nenumărate ori să-L ispitească pe Iisus, în decursul misiunii Sale de propovăduire a Cuvântului lui Dumnezeu. De fiecare dată, Mântuitorul le-a dat pe față ipocrizia lor. Una dintre cele mai semnificative pilde este aceea a femeii prinsă în preacurvie, ilustrată în Evanghelia după Ioan. După ce lui Iisus I-a fost adusă o femeie prinsă în preacurvie, Fariseii au spus : ”Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârșea preacurvia” (Ioan 8, 4). Sub pretextul că Moise scrisese în Lege ca astfel de femei să fie pedepsite prin lapidare, au încercat să-L prindă pe Mântuitor cu vorba. Iisus însă le-a răspuns : ”Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea” (Ioan 8, 7). La auzul acestor vorbe, cu toții au ieșit afară, unul câte unul, mustrați de cugetul lor. ”Atunci S-a ridicat în sus ; și, când n-a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, Iisus i-a zis : ”Femeie, unde sunt pârâșii tăi? Nimeni nu te-a osândit?” ” (Ioan 8, 10). După aceea, femeii i s-a dat drumul.

Iisus și femeia prinsă în preacurvie
(imagine din Biblia ilustrată de Gustave Doré)

Și totuși, care a fost motivul venirii lui Iisus? Mântuitorul Însuși ne dă o explicație : ”Să nu credeți că am venit să aduc pacea pe pământ ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia” (Matei 10: 34-36). Întrucât Iisus ne-a explicat că, crezând în Dumnezeu și predicând Evanghelia mai departe, omul nu are nevoie de niciun mijloc de apărare : ”Tot aşa, Domnul a rânduit ca cei ce vestesc Evanghelia să trăiască din Evanghelie” (1 Cor. 9:7-14). Așadar, sabia poate fi reprezentată foarte bine de însuși Cuvântul lui Dumnezeu, transmis nouă de Mântuitor. Putem ilustra acest mesaj printr-un exemplu. Sabia este folosită la tăiat, la separat. Cineva care ascultă de Cuvântul lui Dumnezeu, se separă de cei răi. Stă scris în Evanghelie : ”Pocăiește-te deci, iar de nu, vin la tine curând și voi face cu ei război, cu sabia gurii Mele” (Ap. 2, 16). Cuvântul (rostit pe gură) reprezintă sabia gurii, deoarece separă pe cei curați de cei păcătoși. Răul nu poate ieși la iveală decât atunci când cei buni se separă de el, luând cunoștință de cum trebuie să se comporte și care este rostul celor lumești. Dacă am măcinat porumb, iar mălaiul l-am turnat într-un sac, treaba nu este completă. În sacul nostru avem și pleavă, pe care trebuie să o separăm. Așa cum le avem pe ambele în sac, amestecate una cu cealaltă, pleava nu afectează în mod direct mălaiul, nici mălaiul nu afectează în mod direct pleava. Așadar nu se ”strică” una pe cealaltă. Dar dacă vrem să facem mămăligă, să ne bucurăm de mălaiul obținut, trebuie să-l cernem, vrând-nevrând. Răul nu poate conviețui orbește cu binele. Trebuie să luăm cunoștință de ce e bun și ce e rău în această lume, ca să nu ajungem cu toții o mare de oameni ce trăiește după cum o taie capul, iar în final să ajungem să trăim pe nesimțite în păcat.

Puterea Cuvântului lui Iisus Hristos

Laicizarea treptată a societății moderne, globalizarea, ”pacea mondială” sunt factori care ne duc către o societate uniformizată, plină de oameni mediocri care trec precum cadavrele pe râul vieții, fără să știe care este rostul lor pe acest pământ, fără misiune și trăind după principii false, oameni ”călduți”, care se încăpățânează să nu iasă din ”canoanele” lor lumești : ”Știu faptele tale : că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă ești căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea” (Ap. 3: 15-16). Oamenii călduți sunt aceia care râvnesc la un trai decent, lipsit de griji și de îndatoriri, oamenii ”cumpătați” care vor să primească, dar fără să dea nimic în schimb. ”Pentru că zici : ”Sunt bogat, m-am îmbogățit, și nu duc lipsă de nimic”, și nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol” (Ap. 3, 17). De aceea a venit Iisus în lume, pentru a ne demonstra cât de săraci eram. Săraci spiritual, căci bogăția materială era râvnită de toți. Atunci când primești, trebuie să dai ceva în schimb, și invers.