Zeii Etrusci

  

Tinia - zeul suprem

            Tinia - zeul suprem din mitologia etruscă, element prim în triada supremă , împreună cu Uni și Menrva (identificată de romani cu triada Jupiter-Iuno-Minerva). Tinia este, în primul rând, zeu al cerului (cerul fiind, în concepția etruscă, divizat în 16 zone, fiecare locuită de câte un zeu); după Pliniu cel Bătrân, în Istoria Naturală, triada făcea parte dintr-o eneadă care avea mai ales menirea lansării fulgerelor, acesta fiind și atributul principal, alături de conducerea universului, a lui Tinia.

Menrva

           Menrva -  zeiță sapiențială din triada etruscă supremă . Preluată de romani, din mitologia etruscă, devine Minerva. Este totodată versiunea etruscă a zeiței grecești Atena, apărând portretizată la fel (cu coif, suliță și scut).
           Ca și Atena, Menrva s-a născut din capul unui zeu, dar în cazul său era vorba de zeul Tinia. Menrva promova căsătoria și nașterea de copii.

Cautha

           Cautha - a fost zeul soarelui din mitologia etruscă. Este identificat cu zeul roman al soarelui Sol. Simbolul său era coroana discului solar, fiind reprezentat ținând în fiecare mână foc, în timp ce iese din mare.

Fufluns

             Fufluns - era zeul fertilității și al vinului în mitologia etruscă.

Laran - reprezentare modernă

             Laran -  a fost zeul războiului din mitologia etruscă, asimilabil cu zeul războiului Marte din mitologia romană . Soția lui Laran era Turan (asimilată ulterior cu zeița Venus din mitologia romană). De obicei, Laran a fost prezentat ca un tânăr înarmat cu coif și lance, purtând o mantie.

Alpan

            Alpan - a fost o zeitate htoniană (subpământeană) feminină din mitologia etruscă. Tot ea era și zeița iubirii sexuale. Uneori era reprezentată cu o mantie largă și cu sandale, dar de obicei era dezbrăcată. De multe ori, era împodobită cu bijuterii.

Ani

           Ani a fost un zeu celest al fenomenelor de tranziție din mitologia etruscă. Poate fi considerat corespondentul etrusc al zeului roman Ianus.

Nethuns

            Nethuns a fost zeul apei dulci din mitologia etruscă. Nethuns a fost identificat cu zeul Neptun, care la origine fusese și el zeu al fântânilor și izvoarelor.

Nortia

             Nortia a fost zeița sorții din mitologia etruscă. Nortia a fost identificată cu zeița norocului de la greci, Tyche, echivalentul roman al zeiței Fortuna. Nortia are un sanctuar la Volsini. Simbolul ei a fost un cui mare. Se obișnuia ca un astfel de cui să fie bătut într-o bucată de lemn cu ocazia Anului Nou.

Summamus

            Summamus este zeul întunericului nopții și al fulgerelor nocturne în mitologia etruscă. Preluat de romani, devine unul din atributele lui Jupiter. Avea un templu la Roma aproape de Circus Maximus și era sărbătorit anual la 20 iunie oferindu-i-se prăjituri numite summanalia coapte în formă de roți, ca simbol al carului tunetelor.

            Thesan a fost zeița nașterilor, deoarece numele ei era invocat adesea la nașterea unui copil.

Demonul Tuchulcha

           Tuchulcha - definește un zeu nefast etrusc, cu atribute demonice, sau poate chiar zeul infernal regent.

           Tages - este un zeu htonic și sapiențial etrusc .Tages este reprezentat cu aspect de copil și înțelepciune de bătrân. Mitul spune că un țăran etrusc, arându-și ogorul, a asistat la apariția lui Tages de sub o brazdă, devenind astfel beneficiarul revelației. Tages le-a dictat etruscilor știința auspiciilor și i-a învățat să clădească orașe. Știința comunicată de Tages a fost înscrisă în cărțile numite de romani Libri haruspicini; apoi zeul a dispărut sub pământ. Pe ogorul țăranului, numit Tarchon, s-a construit primul oraș etrusc: Tarquinia.

           Turan - a fost zeița dragostei, frumuseții și gingășiei feminine, din mitologia etruscă, soția zeului Laran.
Turan a fost identificată cu zeița dragostei, Venus, din mitologia romană . Era zeița patroană a localității Vulci.
Avea ca semne distinctive o lebădă și o porumbiță, ambele albe. Alt atribut al său au fost pomii în floare.

Turms

  
            Turms a fost, în mitologia etruscă, mesagerul zeilor și cel care conducea sufletele morților spre lumea subpământeană, asemeni zeului grec Hermes și al celui roman Mercur. Ca și omologul său grec, Turms purta și el o mantie și o pereche de sandale înaripate, precum și un caduceu (baston cu două aripioare în vârf, înconjurat de doi șerpi, care simboliza pacea și comerțul).

Uni

           Uni - zeiță principală etruscă, partenera zeului suprem Tinia, asimilată de romani cu Iuno. Uni era ocrotitoarea căsniciei și a fecundității