Iulia Haşdeu – tragicul geniului românesc

  Chiar dacă mass-media “ liberă “ din România vrea să ne convingă prin metode subtile de faptul că nu suntem un popor capabil,că nu avem un viitor,noi românii nu trebuie să credem minciunile debitate de ei, trebuie să verificăm istoria pentru a demostra contrariul şi pentru a găsi exemple demne de urmat.
  Dar lăsând la o parte incercările unor trădători de a ne induce un sentiment de inferioritate, un element nu poate fi falsificat de aceşti indivizi şi anume , cel al exemplelor istorice.
  Un exemplu elocvent al geniului românesc este reprezentat de Iulia Haşdeu (n. 14 noiembrie 1869 - d. 29 septembrie 1888) ,fata lui Bogdan Petriceicu Haşdeu (n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin  - d. 25 august 1907, Câmpina).
 Contemporanii au fost fascinaţi de înţelepciunea acestei românce datorită faptului că ea a fost un copil supradotat, la opt ani neîmpliniți Iulia a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare.
  La 11 ani, Iulia Hasdeu a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din București, a plecat la studii la Paris. A studiat la Sorbona, începând de la vârsta de 16 ani, uimindu-și profesorii cu talentul său.
  Primul ei volum de poezii, Bourgeons d'Avril, scris în 1887, apare doi ani mai târziu, sub pseudonimul Camille Armand în volumul Œuvres posthumes).
 Geniul aceste fete nu a avut doar un caracter material, el a avut şi un caracter spiritual,patriotic,relevat de una dintre cele mai reuşite poezii ale Iuliei Haşdeu , " Patria ", poezie în care ea işi exprimă sentimentele profunde,dorul de ţară :

Mereu îi găseşte cusururi
Cînd vorbeşte de a lui ţară;
Cu toate-aceste neajunsuri
Îi este totdeauna dragă.

O critică fără-ncetare;
Chiar sincer o compătimeşte.
Totuşi, îi sare în apărare,
Pentru că pe ea o iubeşte.

Mai ales când timp îndelungat
Departe de patrie şi casă
Iubirea adâncă s-a aflat
În inima necredincioasă.

Iar când fiii nerecunoscători
Îi cer iubire şi mângâiere,
Le deschide braţele tuturor
Şi la piept îi strînge cu putere.

De-aceea, cu orice cusururi
Ce patriei sale i le află,
Cu orice greşeli, ea de-a pururi
Îi rămâne scumpă şi dragă.

 Articolul se intitulează tragicul geniului românesc deoarece această fată nu a putut să işi continue munca intelectuală fiindcă la 29 septembrie 1888, a murit de tuberculoză, la vârsta de 18 ani, și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl ei, foarte afectat de acest eveniment nefericit, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.

 Ţinând cont de faptul că un asemenea geniul s-a născut în sânul neamului românesc, cine este atât de ignorant încât să spună că neamul românesc nu este unul nobil?