SNC - radicalizarea stangii

    Dacă acum o sută de ani, stânga radicală era reprezentată de către seceră şi ciocan prezentul ne oferă nişte surprize interesante deoarece în prezent, nu doar secera şi ciocanul reprezintă nişte elemente extrem stângiste, toate doctrinele politice care se află la cârma politică, indiferent dacă sunt "de dreapta" sau "stânga" trebuie să adopte elemente extrem stângiste cum ar fi : multiculturalismul , integrarea forţată , relativismul cultural şi naţional , promovarea propagandei homosexuale .
    Orientările partidelor nu contează deoarece fie că vorbim despre usl-işti sau despre democrat-liberali,etc , ambii vor fi nevoiţi pentru a supravieţui pe scena politică să se supună normelor exterioare . Este important de ştiut că atunci când vine vorba de partidele de sistem nu contează care vor ieşi învingătoare în competiţia politică , ele vor face acelaşi lucru însă în diferite moduri .

Proletariat

    Tot circul politic, cu stânga cu dreapta, cu usl şi pdl , este doar o iluzie menită să distragă românii de la ceea ce este cu adevărat important şi anume schimbarea mult aşteptată în bine, iar acea schimbare nu va veni de la un partid de sistem deoarece puterea de decizie a unui partid de sistem nu revine doar membrilor de partid, ci şi forţelor exterioare , forţe care într-un mod neoficial conduc linia principală .
    Acele forţe politice externe sunt cele care au dus la radicalizarea stângii prin intermediul iluziilor . Prima iluzie este cea a democraţiei , cea a aparenţei faptului că poporul deţine puterea de a decide ce se întâmplă în acest sistem .
    A doua iluzie este cea a căderii ( oficiale ) a comunismului în anii 90 deoarece atunci a căzut doar extremismul de stânga marxist leninist , atunci secera şi ciocanul au fost înlocuite cu noi elemente . Un alt aspect important este cel al motivului care a dus la căderea marxism-leninismului deoarece principalul motiv al acestei căderi este reprezentat de către faptul că marxism-leninsmul chiar dacă într-un mod iniţial a fost un comunism, cu timpul ,pentru a se menţine trebuia să să devină naţional, iar automat odată cu asimilarea elementului naţional, comunismul a pierit transformându-se în social patriotism .


    Concluzia principala în cazul acestei iluzii este că marxism leninismul a eşuat în incercarea de a comuniza lumea , proletariatul autohton dovedindu-se loial propriului popor, uitând astfel să fie internaţionalist şi anti-naţional . Această eşuare nu i-a descurajat pe extremiştii de stânga ci doar le-a arătat faptul că trebuie să se reinventeze , astfel ei au renunţat la proletariatul autohton, au renunţat la seceră şi la ciocan deoarece aveau nevoie de un nou liant anti-naţional .

Daniel Cohen Bendit

     Un exemplu elocvent în acest sens , de comunist fără seceră şi ciocan este cel al lui Daniel Cohen-Bendit (n. 4 aprilie 1945, Montauban, Franța), el fiind unul dintre liderii generaţiei 68 , pentru acest individ şi pentru cei care gândesc într-un mod similar nu proletariatul autohton reprezintă forţa politică , ci homosexualii şi minorităţile de tot soiul .Culoarea politică a lui Danny cel roşu , nu este cea specifică socialiştilor sau comuniştilor clasici, adică cea roşie , ci verdele . Pentru a înţelege mai bine modul de gândire al acestui individ trebuie să-l citez în legătură cu mobilul luptei sale şi a verzilor :
    “Noi, Verzii, trebuie să luptăm pentru ca un număr maxim de străini să se instaleze în Germania. Când vor fi în Germania, trebuie să luptăm pentru ca ei să obţină dreptul de vot. Când acest obiectiv va fi atins, vom avea un număr suficient de alegători pentru a schimba această ţară.”
     Acest demers într-un mod clar este nociv poporului german, dar ce-i pasă lui de germani sau de europeni... Mai interesant este faptul că acum o lună , pe data de 20 aprilie i-a fost decernat Premiul Theodor–Heuss pentru angajamentul său în sprijinirea şi întărirea democraţiei ( tocmai aici se află această radicalizare a stângii deoarece în actuala scenă politică, acest tip de extremism stângist este prezentat ca fiind ceva normal ( noi românii la rândul nostru avem un Danny cel Roşu autohton , şi anume Remus Cernea ) .  .

Remus Cernea

   
    Concluzia finală este că verzii compatibili cu sistemul din ziua de azi ( de tipul Daniel Cohen şi Remus Cernea ) sunt mai roşii decât marxist-leniniştii . Salvarea neamului românesc va avea loc atunci când românii vor forma un partid naţional, autohton , o forţă politică imună la această radicalizare a stângii .