15 noiembrie 2012

Fascismul - intre mit si realitate

       De cele mai multe ori când vine vorba de Naționalism sau de mișcări naționaliste, oamenii de bine din massmedia spun despre aceste mișcări că au un caracter fascist, rasist sau antisemit. Chiar dacă într-un mod oficial această variantă este cea adevărată, realitatea istorică a fost și este alta, acesta este şi motivul pentru care punerea Fascismului în aceeaşi oală cu antisemitismul şi ura de rasă este una falsă. Acesta este și motivul pentru care calitatea informației oferită de către massmedia oficială este una scăzută, iar omul de rând în loc să fie informat corect, vizionând emisiuni cu caracter politic, este indus în eroare și astfel într-un mod artificial omului de rând i se induce o stare de repulsie față de un lucru pe care nu îl cunoaște.

Fascii

       Fascismul ca sistem și ca gândire politică a avut părțile lui bune și de asemenea părțile lui mai puțin bune, însă cu toate aceste aspecte atât pozitive cât și negative, fascismul nu a inclus antisemitismul și rasismul, acestea nefăcând parte din  ideologia originală a Fascismului.  
       Național Socialismul nu a fost Fascism, iar fascismul la rândul său nu a fost Național Socialism. Aceste mișcări naționaliste chiar dacă au în comun naționalismul şi socialismul ele nu reprezintă același lucru deoarece originea lor nu este aceeași şi viziunile liderilor nu erau aceleaşi.
       Termenul de fascism derivă din cuvântul latin "fasces". Fasciile erau nişte bastoane din lemn legate în jurul unui topor. În timpul Imperiului Roman aceste fascii reprezentau puterea unui magistrat. Simbolismul acestor fascii era următorul : o singură fascie este slabă și poate fi ușor ruptă însă mai multe fascii legate una de cealaltă sunt puternice. Rolul sistemului fascist a fost acela de a reînvia Imperiul Roman prin intermediul urmașilor săi italieni.

Oswald Mosley


      Fascismul provine din ethosul italian şi din această cauză el nu poate să fie atribuit germanilor deoarece ethosul diferă de la un popor la altul şi chiar dacă un popor străin îşi atribuie ethosul poporului original, el nu poate să-l asimileze în totalitate şi îşi creează o formă nouă, care chiar dacă din punct de vedere nominal seamănă cu cea originală, ea nu reprezintă acelaşi lucru fiindcă încorporează elemente noi diferite faţă de cele originale. Exemplele pe care le voi da în legătură cu fascismul vor fi reprezentate de fascismul englez şi ...... cel evreiesc. Fascismul a fost asimilat de către englezi prin intermediul liderului lor Oswald Mosley ( 16 noiembrie 1896 - 3 decembrie 1980 ) şi a căpătat un aspect aristocratic deoarece liderul său era un aristocrat ( şi astfel s-a depărtat faţă de esenţa originală ), în timp ce Fascismul asimilat de către evrei şi anume Revizionismul Maximalist, ideologie pusă la punct de către Abba Ahimeir ( 2 noiembrie 1897 - 6 iunie 1962 ) a căpătat un caracter mai stângist faţă de cel original.

Abba Ahimeir

      
      
       Problemă mistificării termenului de fascism nu este una nouă, ea are o vechime de mai bine de șapte decenii. După înfrângerea puterilor Axei în cel de-al doilea război mondial, termenul de fascist a încetat să mai aibă o valoare ideologică, el fiind transformat într-un termen peiorativ. Această atitudine negativă faţă de fascism a fost indusă de către propaganda aliaţilor, care datorită faptului că au câştigat războiul şi-au atribuit rolul de băieţi buni, în timp ce învinşii trebuiau să fie băieţii răi. De ce s-a întâmplat asta ? Răspunsul este unul simplu, dat şi de către Niccolò Machiavelli (n. 3 mai 1469, Florența, d. 21 iunie 1527, Florența) el spunând în lucrarea sa  Sette libri dell'arte della guerra  ( şapte cărţi despre arta războiului ) că : Celui care câştigă bătăliile i se iartă toate greşelile, în concluzie legea celui mai puternic ( lege care de asemenea în prezent este ignorată ca fiind incorectă politic ). Pentru a demonstra această denaturare voi lăsa să vorbească mărturiile despre fascism ale unor oameni despre care nu se poate spune că au cochetat cu Fascismul.


George Orwell


       George Orwell (n. 25 iunie 1903, India — d. 21 ianuarie 1950, Londra) a spus că : " Termenul de fascist este în cea mai mare parte fără sens...deoarece aproape orice englez ar accepta cuvântul bătăuș ca fiind cel sinonim cu cel de fascist ."
        Intelectualul englez  Richard Griffiths în cartea What is Fascism ( ce este fascismul ? ) a precizat că termenul de " fascist " este " cel mai utilizat cuvânt al zilelor noastre, un cuvânt de care s-a abuzat " . În psihologie  se cunoaște faptul că dacă un cuvânt este utilizat de prea multe ori, dacă se abuzează de un cuvânt, sensul său se pierde dar cuvântul datorită repetării rămâne imprimat în creier. Este bine de știut că acest procedeu de repetare excesivă a unui cuvânt face parte din patrimoniul noțiunii de Manipulare.
        Dacă am reușit să scot la iveală adevărul în legătură cu termenul de fascist trebuie să scot la iveală și faptul că Ideologia Fascistă în starea ei originală ( adică între 1922 și 1938 ) nu a avut un caracter antisemit, după 1938 această ideologie fiind influenţată de starea de război, a suferit nişte transformări dramatice.

Benito Mussolini


        Pentru a-mi demonstra veridicitatea spuselor voi da două exemple importante în legătură cu acest subiect : 1 ) Primul exemplu va fi reprezentat de unul dintre creatorii Fascismului și anume Benito Mussolini  (n. 29 iulie, 1883, Predappio lângă Forlì – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lângă Como), iar cel de-al doilea exemplu va fi reprezentat de italienii de origine evreiască ( și nu numai ) care au susținut regimul Fascist.

Margherita Sarfartti


      În primul rând Mussolini ca figură emblematică a regimului fascist nu a fost un antisemit. Prima iubită a lui Mussolini ( și prima nevastă a acestuia ) Ida Dalser ( 20 august 1888 - 11 decembrie 1937 ) a avut rădăcini semitice ( evreiești ), a doua femeie importantă din viața lui Mussolini a fost Margherita Sarfartti ( 8 aprilie 1880 - 30 octombrie 1961 ), ea a fost o importantă politiciană fascistă, porecla ei fiind cea de " Mamă evreică a Fascismului ".
     Cea mai importantă femeie din viața liderului fascist a fost Rașela Mussolini ( 11aprilie 1890 - 30 octombrie  1979 ), ținând cont de faptul că numele Rașela este unul semitic înseamnă că și originea ei putea fi una semitică.
     În legătură cu  "antisemitismul lui Mussolini " poate fi trasă o singură concluzie : acel antisemitism nu a existat. Din punctul meu de vedere nu are cum să fie antisemit, un bărbat care în viața lui a avut cel puțin două iubite evreice !
     Un alt aspect important este cel legat de "rasismul" lui Mussolini . În anul 1933, jurnalistul evreu Emil Ludwing l-a întrebat pe Mussolini ce părere are el despre rasă, iar italianul a răspuns astfel :
     " Rasă există însă nimic nu mă va face să cred că rasele pure din punct de vedere biologic există astăzi. Este amuzant faptul că toți cei care au declarat nobilitatea rasei Teutonice nu aveau origini teutonice. Gobineau a fost francez, Chamberlain a fost englez, Woltman a fost evreu, iar Lapouge de asemenea a fost francez. "
     Acum că am clarificat primul exemplu, voi trece la cel de-al doilea și anume la niște importanți fasciști italieni care au avut origini evreiești :
     Primul și cel mai cunoscut a fost Ettore Ovazza ( 21 martie 1892 - 11 octombrie 1943 ), el a fost Ministru al Economiei în timpul Guvernului lui Benito Mussolini.
     Ettore Ovazza a fost un fascist declarat încă de la început. El a luat parte la marșul către Roma în octombrie 1922, iar în 1929 a fost invitat împreună cu veteranii de război evrei pentru a le face cunoștință cu Mussolini.  El a descris mai târziu, întâlnirea: "La auzul afirmării mele în legătură cu loialitatea de neclintit a evreilor italieni pentru patrie, Excelența sa Benito Mussolini m-a privit în ochi și a zis : Niciodată nu m-am îndoit de acest lucru."
     El a fondat şi un ziar al fasciştilor italieni de origine evreiască  intitulată "La nostra bandiera" ( steagul nostru ), rolul ziarului era acela de a aminti italienilor de rolul pe care l-au avut fasciştii de origine evreiască.

    Angelo Oliviero Olivetti ( 1874 - 17 noiembrie 1931 ). Pe data de 5 octombrie anul 1914, el a scris Manifestul Fascist ( Fasci d'Azione rivoluzionaria internazionalista ) . Sindicaliștii revoluționari,cum a fost Angelo voiau să schimbe societatea dar în același timp să ajute și națiunea.

Avraham Stern


   Ulimul, dar nu cel din urmă a fost Avraham Stern  ( 23 decembrie 1907 - 12 februarie 1942 ), el a fost un naţionalist evreu , fondator al mişcării Lehi ( numele ei provine de la לח"י – לוחמי חרות ישראלLohamei Herut Israel - luptătorii pentru eliberarea Israelului ), o mişcare paramilitară care avea ca scop protejarea evreilor emigraţi în Palestina. Încă de la formarea acestui grup s-a spus că el a fost format pe principii Naţionaliste . După asasinarea lui Avraham Stern din anul 1942, membrii acestei formaţiuni  în anul 1944 şi-au arătat suportul faţă de Naţional Bolşevism ( mişcare ideologic asemănătoare celei Fasciste ) .

De la stânga la dreapta : Abba Ahimeir, Uri Grimberg şi Ioşua Yieivin


    O altă mişcare naţionalistă evreiască auto-declarată fascistă ( dar nu original fascistă ) a fost Brit HaBirionim ( Ebraică : ברית הבריונים, Alianţa bărbaţilor puternici). Această mişcare a fost fondată de către un trio şi anume : Abba Ahimeir ( 2 noiembrie 1897 - 6 iunie 1962 ), Uri Zvi Grimberg  ( 22 septembrie 1896 - 8 mai 1981 ) şi doctorul Ioşua Yeivin.
    Ţinând cont de faptul că multe personaje marcante ale ideologiei Fasciste au avut origini evreieşti, atunci cum poate fi vorba de un antisemitism ? Faptul că după 1940 Regimul Fascist a suferit nişte schimbări negative, aceste schimbări nu se datorează italienilor sau fasciştilor clasici.

Lenin


     Un al doilea aspect care trebuie cunoscut în legătură cu Mussolini este cel legat de prietenia lui cu Vladimir Ilici Ulianov, cunoscut sub numele de Lenin (n. 10 aprilie 1870 – d. 21 ianuarie 1924). Prietenia lor a fost bazată pe faptul că amândoi aveau o gândire socialistă. La baza ruperii legăturilor dintre ei a stat tot ideologia deoarece în timp ce Lenin avea o viziune Internaţionalistă asupra Socialismului, Mussolini a avut o viziune naţională asupra Socialismului.
      Acum că am pus la punct miturile despre Fascism, este nevoie să îmi prezint punctul de vedere în legătură cu elementele pozitive, cât şi cele negative. Voi începe cu cele pozitive. În timpul conducerii lui Mussolini, rata şomajului a scăzut fiind aproape 0, sistemul agricol a fost îmbunătăţit pentru a hrăni mai bine populaţia, rata natalităţii la rândul ei a fost la un nivel ridicat datorită faptului că fasciștii au interzis avortul și au susținut familiile numeroase, rata criminalităţii de asemenea a scăzut la aproape 0, după ce puterea Mafiei Italiene a încetat să existe . Mai mult decât atât în acea perioadă Italia a reuşit să facă pasul de la o ţară preponderent agricolă la una industrializată. O altă măsură importantă a fost cea a naţionalizării băncilor ( astfel bancherii care şi-ar fi dorit să sustragă din bunurile poporului nu au mai putut face nimic ).

Cămăşile Negre


     În acea  "perioadă ne-democratică ", adolescenţii şi copiii italieni aveau puse la punct programe de antrenare fizică ( nu erau lăsaţi să devină obezi ca acum ), unul dintre succesele politicii sociale a fasciștilor a fost crearea în 1925 a Opera Nazionale Dopolavoro (OND – Programul Național pentru Timpul Liber). OND a fost cea mai mare organizație sponsorizată de stat pentru petrecerea timpului liber de către italienii adulți. OND a devenit atât de popular, încât, în deceniul al patrulea, fiecare oraș avea un club Dopolavoro, ai cărui membri erau responsabili cu înființarea și întreținerea a peste 11.000 de terenuri de sport, peste 6.400 de biblioteci, 800 de cinematografe, 1.200 de teatre și cam 2.000 de orchestre. Participarea la activitățile Dopolavoro era voluntară, iar prezența masivă era cauzată de caracterul său apolitic. Marele succes al experimentului fascist Dopolavoro a fost factorul principal care a determinat autoritățile naţional-socialiste să inițieze versiunea lui germană, Kraft durch Freude (KdF – Putere prin Plăcere). Atunci tinerii erau învăţaţi să lupte pentru patria lor ( nu să dea bir cu fugiţii ), primeau o educaţie adecvată ( nu erau îndobitociţi ca acum ).
    Acest regim avea grijă ca populaţia să crească, să aibe ce să mănânce, unde să stea, iar dacă tineretul ducea o viaţă sănătoasă, asta înseamnă că Fascismul nu este atât de întunecat pe cât ne este prezentat de către nişte semidocţi ( în speţă extrem stângişti ).
    Partea negativă a acestui regim a fost reprezentată de către politica imperialistă şi anume Invadarea Etiopiei şi a altor ţări. Un lucru interesant şi bine de reţinut este că Imperialismul nu a murit odată cu înfrângerea Italiei Fasciste deoarece Imperialismul există şi astăzi, diferenţa constă în faptul că Imperialismul din prezent a căpătat nişte forme subtile. De asemenea afirmarea faptului că orice Imperialism este unul de sorginte Fascistă este greşit deoarece vechimea istorică Imperialismului este mult mai mare decât cea a fascismului.


Julius Evola


     Un alt mit fals în legătură cu Fascismul este cel legat de anti-intelectualismul fascist ? Julius Evola (n. 19 mai 1898 - d. 11 iunie 1974) şi  Giovanni Papini (n. 9 ianuarie 1881, Florența — d. 8 iulie 1956, Florența) au fost dovezi vii ai faptului că gândirea de tip naţionalist nu este una neproductivă din punct de vedere intelectual ci una productivă. Ei au fost nişte scriitori de excepţie , nişte genii ale literaturii apreciaţi de mulţi oameni ( între care mă aflu şi eu ), iar dacă aceşti oameni de excepţie au trăit şi au fost susţinuţi de către Regimul Fascist atunci cum se poate spune că a existat un anti-intelectualism atunci când intelectuali de talia lor au putut să îşi desfăşoare activitatea.

Giovanni Papini


   Pentru încheiere vreau să precizez că dorinţa unora de a ne face să credem că naţionaliştii sunt la fel, este una care provine dintr-o mentalitate de extremă stângă deoarece numai un extremist stângist trage linie de egalitate între orice ( oameni, concepţii ş.a.m.d ). Naţionalismul diferă de la un popor la altul fiindcă ţine de ethosul fiecărui popor în parte, există şi excepţii în care un popor adoptă ethosul altuia , însă după cum am demonstrat ethosul nu poate fi asimilat în totalitate iar la rândul ei ideologia asimilată nu este identică cu cea originală.
    Românii trebuie să ştie că acuzatorii de meserie,că cei care atribuie Fascismului toate relele Umanităţii, că cei care văd Fascismul în tot ceea ce nu le convine sunt nişte semidocţi şi nu trebuie luaţi în seamă. Interesul Naţional este cel care trebuie urmărit, acest lucru presupune să vedem ceea ce a fost bine într-o ideologie politică şi să aplicăm şi în acelaşi timp să vedem şi părţile negative ale acelei ideologii pentru a le înlătura. Istoria trebuie luată şi analizată exact aşa cum a fost indiferent de cine a fost învingătorul şi cine a fost învinsul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu