Adversarii noștri cei mai înverșunați folosesc
metode complexe de manipulare pentru a ne subjuga neamul, dacă industria a fost
înstrăinată, cele mai mari bogății ale țării au fost înstrăinate este evident
că ei,dușmanii noștri seculari vor vrea să ne distrugă și din punct de vedere
spiritual și intelectual.
Spiritual suntem
atacați prin încercarea de distruge fortăreața care ne-a ținut în viață secole
de-a rândul și anume Creștinismul, din punct de vedere intelectual istoria
reprezintă fundamentul rezistenței noastre.
Adversarii noștri
sunt conștienți de faptul că dacă vor pune mâna pe istorie, vor reuși să ne
inverseze valorile și să ne inducă un sentiment de inferioritate.
Naționaliștii există pentru adevăr și pentru ridicarea națiunii lor.
Gaius Valerius Galerius Maximinus Daia Augustus ( 270 – 313 ),
cunscut sub numele de Maximian Daia a fost împărat al Romei între anii 308 și
313.
El s-a născut într-o modestă familie de țărani
proveniți din tribul Trac al Dacilor, exact ca și unchiul său Galerius,
Maximian și-a început cariera militară ca un simplu soldat, ca mai apoi, prin
curaj și perseverență să urce pe treptele ierarhiei militare.
În anul 305,unchiul său, Galerius devind
Augustus al Orientului,îl adoptă și îl face Caesar, guvernând împreună cu el
vastul imperiu de est.
În anul 308, Licinius a fost ridicat la
rangul de Augustus, în timp ce Constantin ( viitorul cel mare ) și Maximian
sunt ridicați la rangul de fii ai lui Augustus. După moartea lui Galerius din
anul 311, imperiul de est a fost împărțit între Maximian și Liciniu.
Moartea lui Galerius a reaprins spiritele în Imperiul
Roman datorită golului de putere lăsat, el divizându-se în două mai tabere, una
formată din Constantin și Liciunius și alta din Maximian și Maxențiu.
Într-un mod oficial acet război a fost
denumit războiul tetrahiei, dar din punct de vedere practic el a fost un război
între tracii care au condus Roma, deoarece
toți comandanții din acest conflict au fost traci !
Lupta decisivă pentru Maximian Daia a fost
cea de la Tzirallum ( 313 ), soarta armelor i-a fost favorabilă lui Liciunius,
Maximian suferind o gravă înfrângere.
După înfrângere, Maximian s-a refugiat în
Tarsus, unde a murit otrăvit.
Luptele duse între acesți capabili comandanți
demonstrează faptul că în lupta pentru putere învinge cel mai înțelept și mai
puternic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu